Puterea de cumpărare începe să se refacă. Ce arată cifrele economiei

Alexandru Nazare: puterea de cumpărare începe să se refacă, dar redresarea rămâne fragilă

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat vineri, 13 noiembrie, că economia României începe să depășească perioada dificilă din ultimele luni și că puterea de cumpărare a populației dă semne de refacere. Declarațiile au venit după ce Institutul Național de Statistică a anunțat o creștere economică de 2,1% în trimestrul al treilea din 2026 față de trimestrul anterior, pe seria ajustată sezonier.

Potrivit ministrului, exporturile de bunuri au crescut în fiecare lună începând din februarie, cu un avans de 11,7% în august și de 6,3% în septembrie. Inflația a coborât de la 10,9% în mai la 6,8% în octombrie, iar scăderea salariului real s-a atenuat de la 6,9% în mai la 1,5% în septembrie.

„Puterea de cumpărare începe să se refacă pe măsură ce inflația scade – iar acesta este, în final, scopul întregului efort”, a afirmat Nazare.

Salariile reale rămân sub nivelul de anul trecut

Datele INS arată însă că salariile românilor încă nu țin pasul cu scumpirile. În septembrie, câștigul salarial real a fost cu 1,5% mai mic decât în aceeași lună a anului trecut. Chiar dacă ritmul de scădere s-a redus, puterea de cumpărare a salariaților nu a revenit la nivelul din urmă cu un an.

La nivelul primelor nouă luni, PIB-ul rămâne cu 0,3% sub nivelul din perioada similară a anului trecut. Față de aceeași perioadă din 2025, economia a înregistrat o creștere de numai 0,1% pe seria brută. Ministrul consideră că România a înregistrat cel mai bun ritm de creștere trimestrială de la începutul anului 2022, după trei trimestre marcate de scădere și stagnare, dar avertizează că industria și consumul nu și-au revenit.

„Este un semnal pozitiv, pe care îl analizăm însă cu precauție. Este o recuperare pe care trebuie să o consolidăm, într-o perioadă încă dificilă pentru toți”, a spus Nazare. Prin comparație, estimările preliminare ale Eurostat indică o creștere trimestrială de 0,5% în Uniunea Europeană și de 0,4% în zona euro.

Investiții publice de aproape 108 miliarde de lei

Unul dintre factorii care au contribuit la revenire este creșterea investițiilor publice. În august, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 40,5% față de aceeași lună din 2025. În primele nouă luni ale anului 2026, statul a finanțat investiții publice de aproape 108 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde mai mult decât în perioada similară din 2025.

În același timp, deficitul bugetar a coborât de la 5,31% din PIB la 3,81% din PIB. În trimestrul al treilea, investițiile publice au reprezentat 2,33% din PIB, față de 1,67% în același trimestru al anului trecut. Nazare a subliniat că reducerea deficitului nu a fost realizată prin tăierea investițiilor, ci prin finanțarea mai multor proiecte și reducerea altor cheltuieli.

Peste 50 de miliarde de lei plătiți doar pentru dobânzi

Ministrul avertizează că România continuă să se confrunte cu costurile ridicate ale datoriei publice. În primele nouă luni din 2026, statul a plătit peste 50 de miliarde de lei pentru dobânzi, cu aproape 11 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

„Doar dobânzile ne-au costat peste 50 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului – bani care nu ajung în spitale, în școli sau în infrastructură”, a declarat Nazare. O altă vulnerabilitate semnalată este deficitul de cont curent, care se menține în jurul valorii de 5% din PIB, pe fondul unor importuri care avansează mai rapid decât exporturile.

Bugetul pentru 2027, construit în limita deficitului asumat

În privința bugetului pentru anul viitor, Nazare susține că deciziile privind cheltuielile trebuie luate pornind de la veniturile care pot fi încasate în mod realist. Prioritățile pentru 2027 sunt reducerea risipei, eficientizarea cheltuielilor și selectarea investițiilor pe care România le poate susține financiar.

„Bugetul se construiește pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim. Orice decizie privind veniturile, cheltuielile, indexările sau majorările se ia în construcția de ansamblu a bugetului, nu separat, și doar în limita deficitului pe care ni l-am asumat”, a precizat ministrul.

Nazare a subliniat și importanța adoptării cât mai rapide a bugetului pentru 2027, astfel încât România să transmită finanțatorilor și agențiilor de rating că își respectă angajamentele. El a avertizat că un singur trimestru de creștere economică nu înseamnă că dificultățile au fost depășite.