Rusia vrea reguli noi de securitate în Europa. Ce cere Moscova NATO și răspunsul lui Rutte

Moscova cere NATO retragerea la granițele din 1997, inclusiv din România

Rusia își intensifică presiunea pentru un nou aranjament de securitate în Europa, cerând retragerea NATO la configurația existentă în 1997, înainte ca România, țările baltice și statele scandinave să fi aderat la alianță. Solicitarea a fost formulată explicit de consilierul prezidențial rus pentru afaceri externe, Yuri Ushakov, care a declarat că Vladimir Putin a reiterat viziunea Moscovei privind „pilonii unei arhitecturi de securitate indivizibile”.

Concret, rușii cer angajamentul de a nu desfășura sisteme de armament considerate amenințătoare în apropierea granițelor Rusiei și „revenirea la configurația forțelor Alianței existentă la momentul semnării Actului fondator NATO-Rusia” din 1997. Potrivit unui diplomat de la Moscova, ca parte a noii arhitecturi de securitate, Rusia ar dori să încheie la nivel bilateral acorduri de asistență reciprocă sau pacte de neagresiune cu actuale state membre NATO, după modelul celor convenite cu Belarus, Coreea de Nord sau Iran.

Mark Rutte: Doar aliații decid, nu Rusia

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a respins categoric pretențiile Kremlinului. „Doar aliații decid asupra poziției NATO, asupra măsurilor pe care Alianța le poate lua și așa mai departe, nu Rusia”, a declarat Rutte.

Poziția sa vine în contextul în care Statele Unite încearcă să negocieze în paralel o nouă structură de securitate europeană și un acord de pace în Ucraina. Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat că europenii trebuie să aibă un cuvânt decisiv: „Nu mai există sprijin american pentru Ucraina. Dacă SUA se implică în mediere, bine, dar, în definitiv, noi suntem cei care vom defini și decide securitatea viitoare a Europei”.

Negocieri trilaterale și un posibil armistițiu umanitar

Emisarii lui Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, au plecat optimiști de la Moscova după discuții de două ore și jumătate cu Vladimir Putin. Cei doi au avut ulterior o întrevedere cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Dublin. Kushner a transmis că „nu putem încheia un acord dacă europenii nu sunt la masa negocierilor”, iar Zelenski a confirmat că la următoarea întâlnire europenii vor participa la negocieri.

Vladimir Putin a exclus instituirea unor zone tampon demilitarizate între Rusia și Ucraina și a calificat drept inacceptabilă prezența unor forțe europene în Ucraina, considerând-o „o amenințare la adresa securității Federației Ruse”. Liderul de la Kremlin a anunțat că a căzut de acord cu americanii pentru un armistițiu umanitar în Kostiantînivka, pe modelul celui din Oleșki, susținând că în localitate au mai rămas aproximativ 400-500 de civili și că forțele ruse au nevoie de cinci zile pentru a curăța de mine căile de acces. Kievul neagă însă că localitatea ar fi sub control rusesc, iar există temerea că Moscova ar putea folosi pauza în lupte pentru a aduce în zonă soldați, armament și tehnică militară, așa cum s-a întâmplat anterior la Oleșki.