Bărbat filmat în propriul apartament. 10 milioane l-au văzut fără să știe

Un bărbat din Brooklyn a fost filmat pe ascuns în propria locuință. Imaginile au fost văzute de peste 10 milioane de oameni

Un bărbat din Brooklyn a fost filmat fără știrea sa în propriul apartament, iar imaginile au ajuns pe TikTok, unde au fost urmărite de peste 10 milioane de persoane în mai puțin de 48 de ore. Cazul a stârnit indignare în mediul online.

Cel care a publicat clipul, un bărbat pe nume John, a declarat: „M-am uitat pe fereastră și am văzut acest bărbat stând complet nemișcat, cu privirea ațintită asupra peretelui… Știu că ar trebui să-mi văd de treaba mea, dar, din păcate, acum asta a devenit treaba mea”.

În loc să devină subiect de batjocură, videoclipul a provocat reacții de respingere. „Gândul că cineva mă urmărește și mă filmează în propria mea locuință este înspăimântător”, a comentat un utilizator pe TikTok. „Aceasta este cea mai gravă formă de încălcare a vieții private”, a spus o altă persoană. „Nici măcar nu mai poți să stai cu gândurile tale în propria casă”, s-a plâns un alt utilizator.

O utilizatoare, Taylor Pare, a descris incidentul drept o „interacțiune dezgustătoare” și a spus că „am ajuns să trăim într-un stat al supravegherii”, în care „intimitatea nu mai este ceva de la sine înțeles”. Alți internauți au catalogat comportamentul drept „înfricoșător și prădător” și au considerat videoclipul o formă de voyeurism.

Clipul este un exemplu al fenomenului pe care sociologul Shoshana Zuboff l-a numit „capitalismul supravegherii”. Ea consideră că acest sistem „revendică în mod unilateral experiența umană drept materie primă gratuită” și sugerează că, în prezent, conexiunea digitală este utilizată în scopuri comerciale de către alte persoane. „În esența sa, capitalismul supravegherii este parazitar și se hrănește din fiecare aspect al experienței fiecărei ființe umane”, scrie ea.

Profesorul Jens Binder de la Universitatea Nottingham Trent, specialist în ciberpsihologie, apreciază însă că reacția puternică a publicului este un semnal pozitiv. „Am putea spune că acest videoclip este ceva deplorabil și negativ sau am putea spune că verdictul clar exprimat de oameni este unul pozitiv, deoarece demonstrează că acestora încă le pasă”, explică el. Specialisul spune că videoclipul funcționează ca o „lentilă de focalizare” pentru temerile legate de supraveghere, în contextul apariției unor tehnologii precum ochelarii Meta, pe care nouă din zece britanici îi consideră un risc pentru viața privată. „Devine foarte ușor să te imaginezi în locul persoanei supravegheate sau filmate pe ascuns”, a adăugat el.

Profesorul subliniază că ne-am obișnuit să fim filmați imediat ce ieșim pe ușa casei, prin camerele de supraveghere de pe străzi, dar că așteptările diferă în funcție de context. În cazul imaginilor cu o persoană care intră într-o fântână arteziană într-un centru comercial, scopul este clar – divertismentul. „Acest videoclip de pe TikTok este ambiguu. Nu este clar ce urmărește, iar acest lucru poate declanșa o reacție negativă extrem de puternică”, a explicat el. Specialistul adaugă că avem așteptări diferite de la companii sau organizații, aflate într-o poziție de putere superioară, față de un vecin, iar acest tip de situație poate genera „paranoia cibernetică”.

În Marea Britanie, filmarea unei persoane fără consimțământul acesteia nu constituie neapărat o infracțiune, deoarece legislația nu impune obținerea consimțământului ambelor părți. „Nu este neapărat ilegal să filmezi o persoană în propria locuință fără ca aceasta să știe”, a declarat Rebecca Smart, avocată specializată în drept penal la firma Payne Hicks Beach. Ea a precizat că stabilirea unei infracțiuni depinde de circumstanțe, inclusiv de ceea ce a fost înregistrat, de motivul înregistrării și de modul în care imaginile au fost ulterior utilizate. „Legea oferă o protecție mai mare în situațiile în care o persoană desfășoară o activitate privată, însă filmarea și distribuirea imaginilor cu o persoană aflată în propria locuință pot constitui, de asemenea, elemente ale unor infracțiuni precum hărțuirea sau urmărirea obsesivă, dacă scopul este provocarea unei stări de teamă sau suferință.”