Germania se pregătește pentru prima femeie președinte. Cine este Ilse Aigner

Ilse Aigner, propusă să devină prima femeie președinte a Germaniei

Germania se pregătește să aibă pentru prima dată o femeie în funcția de președinte, după ce partidul cancelarului Friedrich Merz a desemnat-o pe Ilse Aigner, o politiciană de centru-dreapta, pentru a prelua șefia statului german în 2027. Anunțul marchează un moment semnificativ în politica germană, unde toți cei 12 președinți de la înființarea Republicii Federale, în 1949, au fost bărbați.

Luni, Aigner s-a prezentat ca o figură unificatoare într-o țară din ce în ce mai polarizată, afirmând că speră să reprezinte un „centru puternic”. Ea a declarat că sprijinul politic larg care se conturează în favoarea sa reprezintă „un semnal important împotriva forțelor populiste și extremiste din țara noastră”.

Cum se va desfășura alegerea

Noul șef al statului va fi ales pe 30 ianuarie, când o adunare parlamentară specială va desemna un succesor al președintelui Frank-Walter Steinmeier, căruia Constituția îi interzice să candideze pentru un al treilea mandat de cinci ani. Adunarea este alcătuită din cei 630 de membri ai Camerei inferioare a parlamentului național și un număr egal de delegați din cele 16 parlamente regionale ale Germaniei.

Aigner, în vârstă de 61 de ani, este președinta parlamentului landului Bavaria și provine din Uniunea Social-Creștină, cel mai mic dintre cele trei partide din guvernul național și parte a blocului conservator al lui Merz, care i-a susținut candidatura de multă vreme. După ce a obținut luni sprijinul oficial din partea liderilor Uniunii Creștin-Democrate a lui Merz și a social-democraților de centru-stânga, alegerea ei pare aproape asigurată. Partidele de la guvernare vor deține majoritatea în adunarea care alege președintele, iar Aigner a fost primită favorabil și de către Verzii din opoziție.

„Este timpul ca o femeie să ocupe această funcție supremă”

„Din punctul meu de vedere, este timpul ca o femeie să ocupe această funcție supremă pentru prima dată”, a declarat Merz în momentul în care a prezentat-o pe Aigner. El a afirmat că experiența sa ca inginer electrician ar reprezenta, de asemenea, o premieră pentru un președinte, reflectând „realitatea a milioane de oameni din țara noastră” care desfășoară muncă manuală.

O carieră politică începută în tinerețe

Aigner este activă în politică încă de la sfârșitul adolescenței și a fost aleasă în parlamentul landului Bavaria în 1994. Ea a ocupat funcția de ministru al agriculturii al Germaniei între 2008 și 2013, sub conducerea cancelarului Angela Merkel. Ulterior, a ocupat funcțiile de ministru al economiei și ministru al transporturilor din Bavaria, înainte de a deveni, în urmă cu opt ani, președinta parlamentului landului Bavaria.

Ea are o reputație relativ liberală; în funcția sa actuală, de exemplu, a susținut-o în 2019 pe prima parlamentară din Germania care și-a asumat public identitatea transgender. „M-am implicat în politică pentru a depăși diviziunile, pentru a-i aduce pe oameni împreună și pentru a ajunge și la cei care simt, poate, că se află pe margine”, a declarat Aigner, adăugând că se opune „oricărui atac la adresa demnității umane”.

Un rol în mare parte ceremonial, dar important în crize

Președintele Germaniei ar trebui să se situeze deasupra politicii de partid și, de obicei, are o funcție în mare parte ceremonială și reprezentativă, dar șeful statului poate juca un rol în perioadele de criză politică. Steinmeier, de exemplu, a jucat un rol neobișnuit de activ în a-i îndemna pe politicienii rivali să formeze un nou guvern după alegerile fără rezultat din 2017. De atunci, scena politică germană a devenit mai turbulentă, iar creșterea popularității partidului de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” complică și mai mult eforturile de formare a unor guverne cu coeziune politică.

„Alternativa pentru Germania” intenționează să propună un candidat propriu. Co-liderul partidului, Alice Weidel, a criticat nominalizarea lui Aigner și a afirmat că, în calitate de președintă a Camerei Deputaților, aceasta „a demonstrat de mai multe ori că nu poate lăsa deoparte rolul de politician de partid”.

Deși femeile au ocupat majoritatea celorlalte funcții de vârf din țară — Angela Merkel a fost prima femeie cancelar, între 2005 și 2021, iar patru femei au ocupat funcția de președintă a Camerei inferioare a parlamentului, inclusiv actuala președintă Julia Klöckner —, funcția de președinte federal a rămas până acum exclusiv masculină.