Atacuri cibernetice și amenințări cu bombă în Europa. Hackerii au dus frigiderele la 50°C

Atacuri cibernetice și amenințări cu bombă perturbă Europa

Un val de incidente care combină atacuri cibernetice, amenințări cu bombă la adresa aeronavelor de pasageri, tulburări civile și presupuse acte de sabotaj a ridicat semne de întrebare cu privire la capacitatea Europei de a răspunde unor astfel de situații. Săptămâna trecută, hackerii au manipulat de la distanță sistemele de refrigerare ale unor supermarketuri din Europa, forțând comercianții să arunce alimentele alterate și dezvăluind vulnerabilități ale infrastructurii folosite zilnic.

Ulterior, sistemele de refrigerare ale unor bănci de sânge din Franța au fost vizate de ceea ce părea a fi un incident similar. În paralel, un val de amenințări cu bombă, suspectate a fi alarme false, a perturbat zeci de zboruri pe continent, provocând devierea unor aeronave și, în anumite cazuri, mobilizarea avioanelor de vânătoare pentru escortarea acestora. Săptămâna s-a încheiat cu amenințări cu bombă îndreptate împotriva unor instituții media europene, inclusiv postul britanic Sky News și televiziunea publică irlandeză RTÉ.

Frigiderele supermarketurilor, aduse la 50 de grade Celsius

Supermarketuri din Belgia, Luxemburg, Suedia și Țările de Jos au descoperit că temperaturile sistemelor de refrigerare fuseseră modificate până la 50 de grade Celsius. Printre comercianții afectați s-au numărat Ahold Delhaize, IKEA, Colruyt Group și Carrefour. Incidentele au urmat unui atac cibernetic produs în octombrie, care a vizat sute de supermarketuri din Franța și a provocat incendii, supraîncălzirea frigiderelor și alterarea alimentelor.

Aceste atacuri au evidențiat vulnerabilitățile infrastructurii de aprovizionare cu alimente și au scos în relief rolul companiilor private în asigurarea rezilienței naționale, întrucât echipamentele conectate la internet pot fi exploatate pentru a provoca perturbări fizice.

Expert: atacurile nu necesită cunoștințe tehnice avansate

Fredrik Blix, expert în securitate cibernetică la Visente și profesor asociat la Universitatea din Stockholm, a declarat că atacurile asupra supermarketurilor au necesitat foarte puține cunoștințe tehnice avansate. Explicația este că sistemele vulnerabile de control al refrigerării erau conectate direct la internetul public, ceea ce le permitea potențialilor atacatori să le identifice și să le exploateze.

„Aceste atacuri nu necesită, de fapt, cunoștințe avansate specifice pentru a fi realizate”, a explicat expertul. El a adăugat că unele sisteme erau protejate doar prin parole implicite, stabilite de producător, sau prin date de autentificare ușor de ghicit. „De aceea este atât de ieftin să faci așa ceva”, a spus Blix, avertizând că mediatizarea incidentelor ar putea încuraja atacuri similare. „Oricine poate face asta și nu este nevoie de resursele unui stat sau de ceva asemănător.”

Potrivit specialistului, atacurile cibernetice au devenit tot mai frecvente în ultimul deceniu, pe măsură ce societățile s-au digitalizat, iar sistemele vulnerabile au devenit mai ușor de accesat. Cu toate acestea, Blix a subliniat că intensificarea tensiunilor geopolitice a determinat și statele europene să fie mai atente la posibilele amenințări de război hibrid, ceea ce a dus la o monitorizare mai atentă atât din partea guvernelor, cât și a presei. Deși nu a exclus posibilitatea ca atacurile să fi fost organizate de un stat sau de actori susținuți de un guvern, expertul consideră că scenariul mai probabil este ca în spatele lor să se afle persoane care testează limitele sistemelor și încearcă „să se distreze”.

Autoritățile nu au stabilit cine se află în spatele atacurilor

Deși autoritățile nu au stabilit cine se află în spatele atacurilor și nici dacă acestea au legătură între ele, experții în apărare și securitate avertizează că perturbarea serviciilor cotidiene poate avea consecințe care depășesc cu mult pagubele economice imediate.

Dacă Rusia s-ar afla în spatele acestor atacuri, scopul lor ar putea fi demonstrarea costurilor pe care Europa le suportă pentru sprijinul continuu acordat Ucrainei, a declarat Sidharth Kaushal, cercetător la Royal United Services Institute (RUSI). „Cred că este vorba mai degrabă despre impunerea unor costuri”, a declarat Kaushal. „Despre a convinge conducerea politică europeană că efectele și costurile unui război pot ajunge să fie resimțite și acasă.” Rusia nu a răspuns imediat solicitării de a comenta aceste informații.

Incidentele au loc pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice și al tulburărilor interne din anumite regiuni ale Europei, în condițiile în care infrastructura civilă ar putea deveni o țintă tot mai atractivă pentru actori ostili.