Deficitul bugetar, presat de fondurile PNRR. România riscă să rateze ținta de 6,2% din PIB

Deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB după nouă luni, dar ținta anuală depinde de fondurile PNRR

Deficitul bugetar al României a ajuns la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026, în scădere față de nivelul de 5,31% din PIB înregistrat în perioada similară a anului trecut. Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că deficitul bugetului general consolidat s-a ridicat la 78,3 miliarde de lei, cu 24,17 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025, când se cifra la 102,47 miliarde de lei.

În ciuda acestei evoluții, menținerea țintei de deficit de 6,2% din PIB pentru întregul an depinde de încasarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență. Cererile de plată 5 și 6, aflate în evaluarea Comisiei Europene, însumează 4,23 miliarde de euro, iar intrarea acestor bani până la finalul anului este considerată esențială.

Investițiile publice, în creștere accelerată

Unul dintre principalele motoare ale execuției bugetare l-a constituit avansul investițiilor publice. În trimestrul al treilea din 2026, acestea au însumat 47,81 miliarde de lei, cu 48,6% mai mult decât în perioada iulie-septembrie 2025, când valoarea lor era de 32,2 miliarde de lei. La nivelul primelor nouă luni, investițiile au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul anului trecut, iar aproximativ 65,6% din acest total a fost finanțat din fonduri europene.

Veniturile au crescut susținut de TVA, cheltuielile cu dobânzile au urcat puternic

Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 15,2% în trimestrul al treilea, ajungând la 180,17 miliarde de lei. O contribuție importantă au avut-o încasările din TVA, care au totalizat 44,14 miliarde de lei, în urcare cu 24,4% față de aceeași perioadă din 2025.

Pe partea de cheltuieli, statul a înregistrat un avans de 15%, până la 217,45 miliarde de lei. Creșterea a fost determinată în principal de investițiile publice, de costurile mai mari ale dobânzilor și de plățile aferente instrumentului european SAFE. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 21,26 miliarde de lei în trimestrul al treilea, cu 44,5% mai mult decât în perioada similară a anului trecut, iar la nouă luni au totalizat 50,63 miliarde de lei.

Ultimul trimestru, decisiv pentru atingerea țintei

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că execuția la nouă luni arată că direcția este cea corectă, iar ultimele trei luni ale anului vor fi decisive. Potrivit acestuia, deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile sunt cu 30% mai mari.

„Ultimul trimestru este decisiv, iar ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja”, a afirmat Alexandru Nazare. Respectarea țintei presupune menținerea controlului asupra cheltuielilor și încasarea fondurilor europene programate.