Maia Sandu, la Budapesta după blocajul Ungariei. Discuții cu Péter Magyar

Maia Sandu merge la Budapesta după ce Ungaria a blocat un pas în aderarea R. Moldova la UE

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va efectua o vizită la Budapesta în perioada 23-24 octombrie, la invitația prim-ministrului ungar, Péter Magyar. Anunțul a fost făcut de Președinția de la Chișinău.

Vizita are loc la câteva zile după ce presa ucraineană a relatat, pe 20 octombrie, că Ungaria a blocat următoarea etapă în procesul de aderare a Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană, deși cerințele formulate anterior de Budapesta fuseseră îndeplinite.

Agenda discuțiilor de la Budapesta

Vineri, Maia Sandu va participa, alături de alți șefi de stat și de guvern, la evenimentele dedicate împlinirii a 70 de ani de la Revoluția Maghiară din 1956.

Sâmbătă, președinta Republicii Moldova va avea întrevederi bilaterale cu președintele Ungariei, András Baka, și cu prim-ministrul Péter Magyar. Potrivit comunicatului Președinției de la Chișinău, discuțiile se vor axa pe relația bilaterală, inclusiv cooperarea economică, parcursul european al Republicii Moldova și securitatea regională.

Cele două țări au semnat în 2020 o declarație de parteneriat strategic, care prevede sprijinul Ungariei pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și dezvoltarea cooperării economice.

Un contact telefonic premergător

Luna trecută, Maia Sandu a avut o discuție telefonică cu prim-ministrul Péter Magyar. Cei doi oficiali au vorbit despre relațiile bilaterale, cooperarea economică, parcursul european al Republicii Moldova și situația de securitate din regiune.

Stadiul negocierilor de aderare

Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, împreună cu Ucraina, iar negocierile au fost lansate oficial în iunie 2024.

Pe 13 octombrie, Moldova a deschis negocierile pentru două noi grupuri de capitole: „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Acestea vizează, între altele, libera circulație a mărfurilor, serviciilor, lucrătorilor și capitalurilor, concurența, impozitarea, educația și cercetarea. Astfel, Chișinăul a ajuns la 24 de capitole deschise din cele 33.