Presa rusă despre noul Guvern de la București. Ce notează TASS despre Luca Niculescu

Luca Niculescu a fost învestit premier cu 280 de voturi

Parlamentul României l-a învestit pe 20 octombrie 2026 pe Luca Niculescu, în vârstă de 55 de ani, în funcția de prim-ministru. Un număr de 280 de deputați și senatori au votat în favoarea programului și a componenței Guvernului său, pragul necesar fiind de 233 de voturi. Rezultatul ar trebui să încheie criza politică în care țara s-a aflat din aprilie 2026. Niculescu, care nu este afiliat politic, a devenit al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan, după ce încercările anterioare de formare a unui cabinet au eșuat din cauza refuzului principalelor forțe politice de a colabora.

Agenția rusă de presă TASS i-a dedicat un amplu material noului premier, evidențiind profilul său prooccidental, dar și îndoielile privind succesul noului cabinet. TASS descrie criza care a precedat învestitura și îl prezintă pe Niculescu drept un „tehnocrat clar și sistematic”, cu o orientare prooccidentală impecabilă.

Destrămarea coaliției și demiterea Guvernului Bolojan

Criza a început în aprilie 2026, când s-a destrămat coaliția formată după alegerile de la sfârșitul anului 2024, din care făceau parte PNL, PSD, USR, UDMR și deputați independenți. Pe 20 aprilie, PSD și-a anunțat decizia de a nu-i mai acorda sprijin premierului Ilie Bolojan și de a se retrage din coaliție, invocând măsurile de austeritate și „lipsa unui dialog real între parteneri”. Șase miniștri și vicepremierul din partea PSD și-au prezentat demisiile pe 23 aprilie, iar cabinetul a devenit interimar.

Pe 5 mai 2026, Guvernul Bolojan a fost demis, după ce 281 de deputați și senatori au votat în favoarea moțiunii de cenzură. Premierul avertizase că demisia ar provoca haos economic și ar crea riscul pierderii a aproape 30 de miliarde de euro din fondurile UE promise prin Planul Național de Redresare și Reziliență. PNL a refuzat apoi să negocieze o nouă coaliție și a trecut în opoziție, atribuind responsabilitatea pentru criză PSD, care ar fi „boicotat sistematic” deciziile comune.

Candidaturi respinse și sprijinul politic obținut de Niculescu

Parlamentul a respins în iunie candidaturile lui Eugen Tomac și Adrian Veștea, iar în septembrie pe cea a lui Siegfried Mureșan. Pe 5 octombrie, președintele Nicușor Dan l-a propus pe Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, iar decretul a fost publicat pe 6 octombrie. Liderii PSD și UDMR, Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor, și-au exprimat sprijinul pentru Niculescu, ale cărui priorități corespund cerințelor lor: bugetul până la 1 decembrie 2026 cu respectarea țintelor de deficit, menținerea investițiilor, indexarea pensiilor și reforma teritorială. Potrivit materialului TASS, PSD a primit 11 dintre cele 17 portofolii ministeriale. PNL a anunțat că va vota în favoarea cabinetului, fără a intra la guvernare alături de PSD, iar liderul AUR, George Simion, l-a numit pe Niculescu „marionetă”.

Programul Guvernului și contextul economic

Programul prezentat pe 15 octombrie include relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027, reluarea discuțiilor privind noua lege a salarizării, modernizarea infrastructurii militare conform standardelor NATO, adoptarea strategiei de securitate internă pentru 2027–2031 și combaterea traficului de droguri și a criminalității informatice. TASS notează că, din cauza reformelor eșuate, România ar fi pierdut peste 500 de milioane de euro din fondurile UE, iar deficitul bugetar a fost de 7,9% din PIB în 2025, cu o țintă de 7,6% pentru 2026, față de limita europeană de 3%.

De la jurnalism la diplomație

Născut pe 25 aprilie 1971 la București, Niculescu provine dintr-o familie de mari comercianți interbelici cu legături de PNL. A absolvit Jurnalismul la Universitatea din București în 1995 și a obținut un master în jurnalism european la Strasbourg în 1996. Între 1992 și 2016 a lucrat în presă: RFI, unde a devenit redactor-șef al filialei din România în 2000, apoi emisiuni la The Money Channel, TVR1 și Digi24, fiind și corespondent pentru France Info, Libération și TV5. A câștigat premiul pentru „cel mai bun talk-show” în 2008 și 2011 și titlul de „Jurnalistul european al anului” în 2010.

Din 2016 până în 2022 a fost ambasador în Franța, Andorra și Monaco, reprezentând România la OCDE și Francofonie, iar între 2019 și 2022 a condus grupul ambasadorilor francofoni din Franța. A fost decorat cu ordinele franceze „Artelor și Literelor” și „Legiunii de Onoare” și cu „Meritul Cultural”. Din septembrie 2022 a fost secretar de stat în MAE și coordonator național al aderării României la OCDE.