Franța: trupe militare pentru sprijinirea poliției în gestionarea violențelor

Franța mobilizează armata și pregătește o operațiune masivă de securitate după violențele din weekend

Guvernul francez a anunțat marți că va întări forțele de poliție cu trupe militare și va organiza o operațiune de securitate de amploare pentru noile proteste programate sâmbătă, recunoscând totodată că a existat o gestionare deficitară a violențelor din weekendul precedent.

„Desfășurarea de sâmbătă va fi masivă”, a declarat premierul Sebastien Lecornu, precizând că prioritatea imediată este restabilirea ordinii, după ce revolte și acte de jaf au cuprins Parisul, Marsilia, Lyonul și alte orașe pe 17 octombrie.

Armata, mobilizată alături de poliție

Într-o dezbatere pe alocuri tensionată, ministrul de Interne, Laurent Nunez, a precizat că armata va fi mobilizată alături de poliție, iar guvernul a promis o revizuire a tacticilor, pe fondul criticilor generalizate potrivit cărora centrele orașelor au fost lăsate vulnerabile.

Premierul a prezentat criza drept o alegere „între violență și Republică” și a pus tulburările pe seama unor grupări de extremă stânga. Acestea au acuzat la rândul lor guvernul că a subestimat furia populației cauzată de costul ridicat al vieții și de degradarea serviciilor publice.

Deficiențe recunoscute de autorități

Lecornu a recunoscut existența unor deficiențe în reacția statului în weekend, menționând eșecuri la nivelul serviciilor de informații, faptul că dispozitivele polițienești au fost prea statice și decizia autorităților de a nu anula concediile planificate ale polițiștilor.

Ministrul de Interne și-a cerut scuze pentru aceste lacune. „Regret profund cele întâmplate. Îmi asum partea mea de responsabilitate”, a declarat Laurent Nunez.

Parlamentul va înființa o comisie de anchetă pentru a stabili cauzele tulburărilor, iar autoritățile au mobilizat 200 de anchetatori pentru a-i identifica pe cei implicați în violențele stradale.

O noapte de calm relativ și măsuri locale

O noapte de calm relativ a urmat instituirii unor interdicții de circulație punctuale în mai multe zone afectate, guvernul considerând că această măsură a contribuit la restabilirea controlului. În centrul Parisului, poliția a evacuat și a asigurat paza în Place de la Republique pe parcursul nopții, în timp ce un elicopter survola zona. La Lille, unde interdicția de circulație a vizat doar minorii, forțele de ordine au patrulat prin centrul orașului, verificând identitatea trecătorilor.

Primarul din Marsilia, Benoit Payan, a anunțat că, începând de marți seara, vor fi impuse interdicții de circulație pentru minori în perimetrul zonelor comerciale afectate cel mai grav de revolte.

Arestare la Limoges și apeluri la noi proteste

Poliția a arestat marți un bărbat suspectat că a provocat incendiul care a distrus o primărie istorică din orașul Limoges, situat în centrul țării, în timpul revoltelor. Autoritățile au declarat că bărbatul se afla pe o listă de supraveghere a serviciilor de securitate și că făcea parte dintr-o grupare de extremă stânga.

Sylvain Maillard, deputat al partidului Renaissance pentru Paris, a declarat că anumite aplicații au devenit „un sistem de tip walkie-talkie pentru participanții la revolte și pentru cei care comit jafuri”.

Principalul sindicat studențesc din Franța, UNEF, a făcut apel la noi proteste pentru ziua de sâmbătă, invocând o deteriorare a sistemului de învățământ și o subfinanțare a acestuia. „Continuăm”, a transmis organizația pe rețelele de socializare. Separat, grupuri care se identifică drept „Gilets Jaunes” („Vestele Galbene”) au făcut apel la acțiuni de protest pe fondul creșterii costurilor la combustibil.

Context politic tensionat

Tulburările au șocat Franța atât prin amploarea lor, cât și prin incapacitatea aparentă a poliției de a le ține sub control, amplificând tensiunile în perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor, context în care candidații de extremă dreapta și de extremă stânga înregistrează scoruri ridicate în sondaje.

Protestele din alte țări europene, precum Italia și Albania, au alimentat temerile că nemulțumirea legată de nivelul de trai riscă să se extindă pe întregul continent, într-o perioadă în care multe națiuni, inclusiv Franța, se confruntă cu dificultăți bugetare. Mișcarea „Vestele Galbene”, în mare parte inactivă în ultimii ani, a apărut în 2018, în timpul primului mandat al lui Emmanuel Macron, ca reacție la planurile de majorare a taxelor pe benzină.