Franța, scena unor proteste violente înaintea alegerilor prezidențiale
Franța se confruntă cu o nouă rundă de tensiuni sociale și politice, pe fondul apropierii sfârșitului mandatului prezidențial al lui Emmanuel Macron. Cu aproximativ șase luni înainte de scrutinul prezidențial, țara este marcată de proteste de amploare și de o competiție electorală deja extrem de disputată pentru succesiunea sa.
Haos pe străzi și arestări la Paris
Autoritățile franceze au anunțat că, duminică și în primele ore ale zilei de luni, au fost efectuate 350 de arestări la Paris. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a declarat că poliția „a pierdut controlul” asupra protestelor din unele orașe în cursul weekendului, potrivit agenției de știri AFP. Acesta a vorbit și despre o „lipsă de anticipare” înainte de izbucnirea violențelor.
Ministrul de Interne și-a oferit demisia
Laurent Nuñez a precizat că și-a prezentat demisia lui Emmanuel Macron, explicând că „se simțea responsabil pentru tot ce s-a întâmplat”. Președintele francez nu a acceptat demisia ministrului de Interne.
Un peisaj politic paralizat
Parlamentul francez este paralizat și profund divizat între trei blocuri politice rivale. În acest context, candidatul dreptei naționaliste anti-imigrație, Marine Le Pen, și cel al stângii anticapitaliste, Jean-Luc Mélenchon, se întrec pentru a ajunge în prim-planul știrilor, ceea ce agravează tensiunile existente atât în politică, cât și pe străzi.
Guvernul acuză extrema stângă și infractorii
Jurnalistul Francis Collings, stabilit la Paris, a declarat pentru emisiunea BBC Breakfast că există un tipar recurent în astfel de manifestații. „De obicei, există un anumit tipar în acest sens. La început, atmosfera este una destul de festivă. Oamenii protestează, se distrează, adesea se aude muzică, iar apoi lucrurile iau o altă turnură”, a explicat el, menționând că fenomenul a devenit evident începând cu mișcarea „vestelor galbene” din 2018, care a protestat împotriva creșterii costului vieții timp de mai bine de un an.
Potrivit jurnalistului, teoria avansată de guvern, cu care se pare că nimeni nu este în dezacord, este că protestatarii au preocupări legitime, dar mișcarea este preluată de ceea ce executivul descrie drept extrema stângă și infractori. „Avem aproape trei elemente în această situație. Protestatarii pașnici, cei care vor să provoace haos și cei care vor să jefuiască și să dea foc la lucruri”, a spus Collings.
Campania electorală s-a mutat pe străzi
Jurnalistul a observat că Emmanuel Macron se află în ultimele șase luni ale mandatului său, adăugând că „se poate spune că campania electorală pentru luna mai a anului viitor a început pe străzile Franței”. Macron este considerat pe scară largă un președinte fără putere, pe măsură ce sfârșitul mandatului său se apropie.
Vrei să vezi mai des știrile Trust News în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google
