Inflația din România și Ungaria: de ce au crescut prețurile de patru ori mai repede la noi

Ungaria a coborât inflația la 1,6%, România rămâne la 6,6%. Ce explică diferența

Ungaria, care în urmă cu câțiva ani înregistra cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, de aproape 26%, a ajuns în septembrie la o rată anuală de 1,6%. În aceeași lună, România raporta 6,6%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Diferența readuce în discuție eficiența politicilor economice, impactul intervențiilor asupra prețurilor și rolul stabilității monedei naționale.

De ce au explodat prețurile în Ungaria

Criza inflaționistă din 2022–2023 a avut mai multe cauze: cheltuielile publice ridicate din perioada preelectorală, deficitele bugetare și deprecierea forintului, care a scumpit importurile, inclusiv energia. Plafonarea prețurilor la unele alimente, carburanți și utilități a limitat temporar costurile pentru consumatori, dar a generat dezechilibre pe piață: comercianții au transferat o parte din presiuni asupra altor produse.

Ulterior, autoritățile au ajustat abordarea, iar măsurile de intervenție asupra prețurilor au continuat și sub executivul condus de Péter Magyar. Stabilizarea și aprecierea forintului au îmbunătățit condițiile economice, moneda maghiară fiind descrisă drept una dintre cele mai performante din regiune de la începutul anului. Banca centrală a coborât ținta de inflație la 2,5%. Reducerea inflației nu înseamnă însă că prețurile au revenit la nivelurile anterioare crizei, ci că ritmul anual al scumpirilor a încetinit.

Retailerii maghiari cer eliminarea plafonării marjelor

După mai multe luni în care unele alimente s-au ieftinit, retailerii îi solicită noului premier să elimine restricțiile privind marjele comerciale. Comercianții susțin că renunțarea la aceste limite nu ar conduce automat la scumpiri importante și ar putea permite extinderea promoțiilor. Guvernul nu a oferit încă un răspuns clar privind modificarea regulilor.

România: inflația a urcat din nou, la 6,6%

În România, inflația anuală a scăzut de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, după disiparea unei părți din efectele majorărilor de TVA și accize și ale modificărilor din sectorul energiei. În septembrie, rata anuală a urcat din nou, la 6,6%. Serviciile s-au scumpit cu 11% într-un an, motorina cu 37,6%, iar benzina cu 28,4%. Chiriile au crescut cu 39%, amplificând presiunea asupra celor care locuiesc cu chirie, în special în marile orașe.

Prețurile alimentelor au avut o evoluție mai moderată, cu o creștere medie de aproximativ 3%. Fructele proaspete s-au ieftinit cu 16%, cartofii cu 3,6%, iar făina cu 3%. Cafeaua s-a scumpit însă cu 13,7%, iar ouăle cu 10,8%.

Salariile cresc, dar puterea de cumpărare scade

În august, salariul mediu net a crescut cu 5,6% față de aceeași lună a anului precedent, însă câștigul salarial real a scăzut pentru a 14-a lună consecutiv. Chiar dacă angajații primesc nominal mai mulți bani, creșterea veniturilor nu acoperă scumpirile, iar efectul se resimte la cheltuielile recurente: locuință, transport și servicii.

Ce estimează BNR și FMI

Banca Națională a României a menținut dobânda-cheie la 6,50% la ședința din 8 octombrie și anticipează noi presiuni inflaționiste până la sfârșitul anului, pe fondul prețurilor la carburanți, energie și materii prime, inclusiv produse agroalimentare. Conflictul din Orientul Mijlociu și seceta sunt menționate printre factorii de volatilitate. Economiștii nu se așteaptă ca dobânda-cheie să fie redusă înainte de primăvara anului 2027.

FMI prognozează pentru România o inflație de 8,2% în 2026 și de 4,1% în 2027, ceea ce ar menține țara printre economiile UE cu cele mai ridicate rate. Pentru Ungaria, estimările sunt de 1,9% în 2026 și 2,8% în 2027, a doua valoare depășind ținta de 2,5% a băncii centrale maghiare. În Polonia, inflația anuală s-a situat în jurul valorii de 4% în septembrie.

Două traiectorii diferite

Comparația evidențiază evoluții distincte după criza din 2022–2023. Diferența nu poate fi explicată printr-o singură măsură economică: inflația depinde de politica fiscală, cursul de schimb, prețurile la energie și alimente, structura consumului, reglementări și deciziile băncilor centrale. Pentru România, provocarea este reducerea durabilă a inflației fără accentuarea dezechilibrelor economice. Pentru Ungaria, obiectivul este menținerea stabilității prețurilor și evitarea reapariției presiunilor care au împins inflația la niveluri excepționale.