Italia, următoarea criză financiară a Europei după Franța

Goldman Sachs avertizează că Italia ar putea deveni următoarea problemă financiară a Europei

Analiștii băncii de investiții Goldman Sachs avertizează că Italia riscă să devină următoarea mare problemă financiară a Europei, în contextul în care turbulențele de pe piața obligațiunilor franceze au amplificat îngrijorările investitorilor privind sustenabilitatea finanțelor publice europene.

Guvernul italian urmează să prezinte săptămâna viitoare proiectul bugetului, care va include cheltuieli suplimentare aprobate la 2 octombrie, în valoare de 28 de miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 31 de miliarde de dolari. Fondurile, finanțate prin împrumuturi și repartizate între apărare și energie, au determinat majorarea țintei de deficit bugetar pentru 2027 la 3,4% din PIB, de la 2,8% în estimările din aprilie. Pentru 2028, deficitul este proiectat la 3,2% din PIB, comparativ cu nivelul anterior de 2,5%.

Filippo Taddei, economist senior pentru Europa la Goldman Sachs, consideră că majorarea deficitelor, combinată cu randamentele ridicate ale obligațiunilor guvernamentale, ar putea pune presiune suplimentară asupra datoriei Italiei înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor.

„O politică fiscală mai relaxată, condiții financiare mai restrictive și o competiție electorală strânsă riscă să deterioreze perspectivele datoriei publice după patru ani de consolidare fiscală”, a avertizat Taddei într-o analiză publicată joi.

Goldman Sachs estimează că datoria publică a Italiei va continua să crească în raport cu PIB până în 2028, urmând să se stabilizeze ulterior în jurul nivelului de 137%, ceea ce ar reprezenta cea mai ridicată pondere din Europa la acel moment. Riscurile ar deveni și mai mari dacă randamentele obligațiunilor italiene pe zece ani s-ar menține structural peste pragul de 4%.

Randamentele obligațiunilor guvernamentale franceze au urcat în ultimele zile la maxime multianuale, pe fondul îngrijorărilor privind deteriorarea finanțelor publice. Vineri, randamentul obligațiunilor franceze pe zece ani a coborât cu aproximativ trei puncte de bază, la 4,85%, în timp ce randamentul titlurilor italiene cu aceeași maturitate a scăzut cu cinci puncte de bază, la aproximativ 4,55%. Diferența dintre randamentele obligațiunilor italiene și cele germane pe zece ani se situa la aproximativ 108 puncte de bază.

Analiștii avertizează că apropierea alegerilor parlamentare italiene, care trebuie organizate cel târziu la 22 decembrie 2027, ar putea determina creșterea primei de risc solicitate de investitori. Potrivit Goldman Sachs, un rezultat electoral strâns ar putea limita posibilitățile de consolidare bugetară.

Parlamentarii italieni au votat joi modificarea sistemului electoral, prin trecerea de la un model mixt la unul mai proporțional. Coaliția de dreapta condusă de Meloni susține că reforma va favoriza stabilitatea guvernamentală, în timp ce opoziția de stânga consideră că modificările urmăresc să avantajeze actuala conducere.

Guvernul Meloni, care urmează să prezinte ultimul buget înaintea alegerilor, a fost apreciat anterior de investitori pentru reducerea deficitului, situat la 3,1% din PIB în 2025. Noile cheltuieli se încadrează în mecanismul european de flexibilitate fiscală prevăzut de clauza derogatorie națională, care permite temporar anumite abateri de la regulile bugetare pentru investiții în apărare și energie.

În pofida avertismentelor Goldman Sachs, administratorul de investiții PIMCO apreciază că situația Italiei este susținută de o serie de factori care o diferențiază de Franța. Konstantin Veit, administrator de portofoliu la PIMCO, a explicat că obligațiunile franceze sunt deținute într-o proporție importantă de investitori străini, ceea ce le face mai vulnerabile, în timp ce datoria suverană italiană este deținută preponderent de investitori interni.

„Deși Italia are o datorie mai mare, dispune de un sold primar mai solid, de o traiectorie relativ favorabilă, de stabilitate politică și de un istoric al ajustărilor necesare”, a declarat Veit.

Totuși, unii investitori anticipează o deteriorare a pieței obligațiunilor italiene. Reinout De Bock, director pentru strategia dobânzilor europene la UBS Investment Bank, a anunțat recent o poziție de vânzare în lipsă pe obligațiunile guvernamentale italiene, mizând pe scăderea prețurilor acestora.

„Cred că Italia ar putea recupera decalajul, iar investitorii ar putea deveni mai îngrijorați și de situația sa la aceste niveluri ridicate ale randamentelor, în pofida numeroaselor reforme realizate”, a declarat De Bock.