Inteligența artificială ar putea periclita omenirea până în 2100. Avertismentul experților

Inteligența artificială și conflictul nuclear, printre cele mai grave amenințări la adresa umanității până în 2100

Utilizarea malefică a inteligenței artificiale este considerată o amenințare cu potențial de extincție la adresa umanității până în anul 2100, alături de un conflict nuclear, potrivit unui raport elaborat de un grup de oameni de știință convocați de revista științifică britanică The Lancet.

Cercetătorii au identificat 17 amenințări catastrofale care ar putea afecta grav omenirea, folosind analize de risc și date istorice din 204 țări și teritorii. Dincolo de inteligența artificială utilizată în mod rău intenționat și de conflictul nuclear, lista include probleme de sănătate, sociale, economice și climatice precum obezitatea, nivelul scăzut de educație și inegalitatea veniturilor.

Zeci de miliarde de ani de viață sănătoasă, pierduți

„Dacă tendințele actuale continuă, aceste 17 amenințări catastrofale ar putea duce împreună la zeci de miliarde de ani de viață sănătoasă pierduți”, au declarat experții.

Conform raportului, prevenirea utilizării rău intenționate a inteligenței artificiale ar putea salva până la 10,4 miliarde de ani de viață sănătoasă pentru oameni. Evitarea unui conflict nuclear ar putea salva 133 de milioane de vieți și ar putea preveni 9,35 miliarde de ani de viață cu dizabilități sau boli la nivel global.

Obezitatea este factorul care ar genera cel mai nesănătos trai, experții atribuindu-i 23,1 miliarde de ani de viață cu boli sau dizabilități până la sfârșitul acestui secol. Nivelurile scăzute de educație, în special în rândul femeilor și copiilor din Africa Subsahariană, și inegalitatea veniturilor ar putea duce la pierderea a 16,1 miliarde de ani de viață sănătoasă, respectiv 13,8 miliarde de ani de viață sănătoasă.

Schimbările climatice, o amenințare deja prezentă

Schimbările climatice și poluarea mediului reprezintă o amenințare urgentă și catastrofală, considerată deja prezentă. Comisia estimează că limitarea încălzirii globale la aproximativ 1,8°C, în loc să permită atingerea a 4,4°C, ar putea preveni pierderea a 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă din cauze precum căldura extremă și poluarea aerului.

Christopher JL Murray, directorul Institutului pentru Indicatori și Evaluare a Sănătății de la Universitatea din Washington, instituție care participă la cercetare, a subliniat că în cele 17 amenințări catastrofale, deciziile pe care liderii le iau astăzi vor determina sănătatea și bunăstarea următoarei generații.

Apel la măsuri urgente

„Amânarea adoptării de măsuri nu va face decât să tergiverseze lucrurile și să crească costurile în viitor”, a adăugat Murray, coautor al studiului, care include un apel la lansarea de inițiative pentru abordarea amenințărilor la adresa sănătății care planează asupra umanității.

Printre măsurile recomandate se numără crearea și finanțarea unor sisteme de sănătate dedicate previziunii, prevenirii, pregătirii și protecției împotriva gamei de amenințări identificate, precum și creșterea investițiilor pentru îmbunătățirea instrumentelor existente, de la vaccinuri și antibiotice la tratamente pentru obezitate și tehnologii legate de schimbările climatice.

Experții solicită totodată crearea unui mecanism instituționalizat pentru monitorizarea riscurilor emergente și propun ca Monitorul The Lancet pentru sănătate mondială în secolul al XXI-lea să fie unul dintre aceste instrumente.