PE cere protecție pentru sănătatea mintală la muncă în UE și măsuri anti-burnout

Parlamentul European cere măsuri împotriva burnout-ului și protecție pentru sănătatea mintală la locul de muncă

Membrii Parlamentului European, reuniți în sesiune plenară, au votat marți un raport care solicită măsuri specifice la nivelul Uniunii Europene pentru combaterea fenomenului de burnout și pentru protejarea sănătății mintale la locul de muncă. Raportul, elaborat de eurodeputata socialistă belgiană Estelle Ceulemans, a fost adoptat cu 413 voturi pentru, 210 voturi contra și 29 de abțineri.

„Mingea este în terenul Comisiei, ce dispune de o ocazie unică pentru a consolida prevenirea și protecția lucrătorilor victime ale acestui flagel”, a declarat raportoarea Parlamentului European.

Propunerea Comisiei Europene ar trebui să fie precedată de un studiu de impact care să analizeze inclusiv legislația actuală în domeniu. Eurodeputații au solicitat impunerea unor obligații pentru angajatori de a proteja sănătatea mintală și fizică a salariaților și de a asigura condiții de muncă sigure și demne. De asemenea, membrii Parlamentului European cer Comisiei și statelor membre să recunoască în mod explicit că riscurile psihologice legate de muncă conduc la creșterea cazurilor de boli profesionale.

Angajatorii, chemați să prevină riscurile psihologice

În raportul adoptat, eurodeputații solicită angajatorilor să prevină riscurile psihologice legate de muncă și să adopte și să pună în aplicare politici care definesc și interzic violența, hărțuirea, bullying-ul și comportamentul discriminatoriu ce subminează demnitatea și sănătatea mintală și fizică.

O altă recomandare inclusă în raport se referă la realizarea de către angajatori a unor evaluări periodice privind riscurile psihologice, la evaluarea unor factori precum volumul de muncă excesiv și intensitatea ridicată a muncii, precum și la adoptarea unor planuri de acțiune cu măsuri concrete.

Restructurarea sau reorganizarea semnificativă, inclusiv aranjamentele privind telemunca și introducerea unor sisteme automate de luare a deciziilor și de monitorizare, ar trebui să facă obiectul unei evaluări prealabile a riscurilor psihologice, în cooperare cu lucrătorii și cu reprezentanții lor, subliniază eurodeputații.

În plus, potrivit raportului, angajatorii ar trebui să garanteze că introducerea unor sisteme de management algoritmice nu impune un volum de muncă excesiv sau monitorizarea lucrătorilor și că întotdeauna trebuie să existe supraveghere umană.

Planuri individuale pentru revenirea la muncă

Lucrătorii care absentează de la locul de muncă din cauza riscurilor psihologice legate de muncă ar trebui să aibă dreptul la o revenire durabilă și sprijinită la muncă, afirmă eurodeputații.

În acest scop, aceștia le recomandă angajatorilor să stabilească planuri individuale de revenire la muncă, specificând factori precum ajustări ale timpului de lucru sau ale organizării muncii și adaptări ale sarcinilor ori volumului de muncă al lucrătorului.

Comisia Europeană are la dispoziție trei luni pentru a răspunde cererii Parlamentului European, fie prin a informa legislativul cu privire la măsurile pe care intenționează să le ia, fie prin precizarea motivelor oricărui refuz de a propune o inițiativă legislativă în concordanță cu solicitarea Parlamentului European.