Rusia recrutează tot mai mulți latino-americani pentru războiul din Ucraina: „Aproape toți sunt morți sau dispăruți”
Rusia își extinde campania de recrutare militară în America Latină, pe măsură ce războiul din Ucraina continuă, iar recrutarea în zonele tradiționale precum Asia Centrală și Africa devine tot mai dificilă. Mărturiile recruților și ale familiilor acestora indică faptul că sute de persoane din regiune au călătorit la Moscova numai în prima jumătate a acestui an, inclusiv din Peru, o țară cu aproximativ 35 de milioane de locuitori.
Carlos Lenski Davila Vela, un peruan în vârstă de 36 de ani recrutat în armata rusă, a povestit într-un interviu acordat în orașul său natal, Pucallpa, din Amazonul peruan, despre experiența sa pe front. El nu poate spune numele satului ucrainean pe care Rusia l-a trimis să îl cucerească și nici numele vreunei localități din apropiere, dar folosind un șervețel mototolit și un pahar poate reconstitui locul în care se afla când au apărut dronele, liziera unde a încercat să se adăpostească și locul în care un camarad de 19 ani din Kazahstan a fost lovit și ucis, la doar câțiva metri distanță. Davila Vela a rămas cu schije în picior după doar patru zile petrecute pe linia frontului.
În timpul celor patru luni petrecute în Rusia și în teritoriile ocupate ale Ucrainei, Davila Vela estimează că a întâlnit aproximativ 80 de recruți latino-americani, inclusiv bărbați din Columbia, Panama, Bolivia, El Salvador și Argentina. „Sunt foarte mulți latino-americani”, a confirmat el, descriind cele trei tabere de pregătire militară în care a stat drept o bandă rulantă de noi recruți străini. „În fiecare zi, unii sunt trimiși mai departe și vin alții noi. Nu se oprește niciodată.” Aproape toți, spune el, sunt acum morți sau dispăruți.
Drumul lui Davila Vela către linia frontului a început în luna mai, cu un selfie făcut pe principalul aeroport din Lima. Potrivit unuia dintre recrutorii lor, fotografia urma să le susțină povestea potrivit căreia erau prieteni aflați într-o călătorie, cu opriri la Paris și Istanbul, înainte de a ajunge la Moscova ca turiști. Imediat ce ajungeau în Rusia, aceeași persoană îi sfătuise să fie sinceri în privința adevăratului lor plan – acela de a se alătura forțelor armate – pentru a trece fără probleme de controlul pașapoartelor. La aeroportul din Moscova îi așteptau doi bărbați îmbrăcați în haine civile, care i-au întâmpinat cu îmbrățișări și sărutări și le-au dat o mică sumă de bani în ruble.
În primii ani ai războiului, cei mai mulți străini care luptau de partea Rusiei proveneau din Asia Centrală, urmați de cei din țări din Africa și Asia de Sud-Est, iar Cuba și Columbia au furnizat de asemenea mii de luptători. În urma reacțiilor diplomatice și a eforturilor de combatere a recrutării în multe dintre aceste țări, autoritățile militare ruse au introdus, în fapt, o listă de aproximativ 40 de țări din care recrutarea a fost oprită, potrivit unui oficial ucrainean din domeniul apărării care lucrează cu prizonieri de război. America Latină, însă, pare să rămână în continuare o zonă disponibilă pentru recrutare. În timp ce Cuba și Columbia continuă să furnizeze cei mai mulți recruți, importanța statului Peru a crescut, fiind urmat de Brazilia, Ecuador și Argentina.
„Vedem o extindere clară a rețelei de recrutare a Rusiei în America Latină”, a declarat oficialul ucrainean. „Numărul cazurilor din Peru este în mod clar în creștere.” În acest an, a adăugat el, numărul luptătorilor străini este de așteptat să atingă un nivel record. În primele nouă luni ale anului 2026, numărul luptătorilor latino-americani luați prizonieri a fost de patru ori mai mare decât în întreaga perioadă scursă de la începutul invaziei ruse la scară largă din 2022. Peruanii reprezintă acum al treilea cel mai numeros grup de prizonieri de război latino-americani deținuți de Ucraina, un indiciu al importanței lor tot mai mari în cadrul forțelor armate ruse.
În Peru, rudele recruților dispăruți au organizat proteste repetate și au făcut presiuni asupra autorităților pentru a interveni, comparând eforturile de atragere a bărbaților pentru a lupta împotriva Ucrainei cu traficul de persoane. Extinderea campaniei de recrutare a Kremlinului sugerează că, în timp ce președintele rus Vladimir Putin ezită să lanseze o nouă rundă de mobilizare militară în propria țară, războiul pătrunde tot mai adânc în emisfera vestică – o regiune în care președintele american Donald Trump a încercat în mod explicit să reafirme supremația americană – atrăgând-o în conflict.
