Ambasadorul SUA la NATO minimalizează incidentele cu drone din România și Polonia: „Ajung acolo neintenționat”
Ambasadorul Statelor Unite pe lângă NATO, Matthew Whitaker, a minimalizat gravitatea incidentelor cu drone care au avut loc pe teritoriul României și al Poloniei, susținând că acestea ajung în spațiul aliat din cauza războiului electronic și nu ca urmare a unor acțiuni deliberate.
„O mare parte dintre dronele care ajung în România sau Polonia sunt, în general, afectate de războiul electronic și ajung acolo neintenționat. Este pur și simplu o atitudine mai agresivă în desfășurarea războiului, de ambele părți. În ceea ce privește activitățile hibride, cred că acțiunile de sabotaj sunt mai îngrijorătoare”, a declarat oficialul american.
Declarațiile ambasadorului vin în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, nu a comentat atacurile hibride ale Rusiei în Europa și nici posibilitatea ca Moscova să testeze capacitatea de reacție a Alianței Nord-Atlantice.
Reacția NATO și poziția Ucrainei privind sancțiunile europene
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat că Alianța are la dispoziție toate opțiunile de răspuns atunci când vine vorba despre războiul hibrid, însă nu toate acestea sunt publice. „Când vorbim despre războiul hibrid, să nu uităm că avem la dispoziție toate opțiunile de răspuns de care avem nevoie. Nu le veți vedea întotdeauna, pentru că unele dintre ele nu sunt publice. Răspunsul nostru nu este întotdeauna unul «ochi pentru ochi»”, a afirmat Rutte.
Pe de altă parte, Uniunea Europeană urmează să ridice sancțiunile impuse după invazia din 2022 în cazul a doi oligarhi apropiați de Vladimir Putin, la cererea Franței și Luxemburgului. Măsura face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile împotriva altor aproape 3.000 de persoane și entități rusești au fost prelungite cu trei ani. Decizia a provocat nemulțumirea Ucrainei, oficialii de la Kiev considerând-o „inacceptabilă” și un semnal greșit transmis Moscovei.
Trump și Zelenski discută despre un posibil acord de pace
În marja Adunării Generale a ONU, președintele american Donald Trump a declarat că un acord între Rusia și Ucraina este mai aproape decât s-ar crede și că Vladimir Putin este dispus să participe la negocieri. „Noi doi avem o relație foarte bună. Eu și președintele Zelenski încercăm să găsim o soluție pentru încheierea războiului. Eu sunt convins că vom reuși. Relația Statelor Unite cu Ucraina e foarte puternică, relația cu Europa e foarte puternică”, a spus Trump.
Președintele american a insistat că un acord de pace este foarte posibil. „Cred că vom ajunge la un acord. Nu vreau să dezvălui conținutul. Am discutat mult despre o înțelegere, inclusiv cu președintele Putin și cred că se va întâmpla ceva important”, a adăugat el.
La rândul său, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a pledat pentru încheierea unui acord de pace până la sosirea iernii, când este de așteptat ca Rusia să-și intensifice atacurile asupra infrastructurii energetice. „Sper că vom pune capăt acestui război, iar președintele Trump ne va ajuta să-l încheiem. Și cred că trebuie să facem acest lucru cât mai repede posibil, înainte de venirea iernii”, a declarat liderul de la Kiev.
Acord de securitate pentru Groenlanda semnat la ONU
În contextul Adunării Generale a ONU, Donald Trump a participat și la ceremonia de semnare a unui acord de securitate care prevede consolidarea prezenței militare americane în Groenlanda. Documentul permite Statelor Unite să instaleze două noi baze militare pe insulă și interzice oricărui actor din afara Uniunii Europene și NATO, vizate fiind Rusia și China, să exercite vreun control în sectoare strategice din Groenlanda.
„Acest acord este extraordinar pentru Europa, pentru Statele Unite, pentru toată lumea și pentru Groenlanda. Va fi ceva incredibil”, a declarat Trump. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a salutat înțelegerea: „Domnule președinte, ați transmis foarte clar. Nu doriți ca adversarii să se apropie prea mult. Sunt pe deplin de acord, iar prin acest acord, asta nu se va întâmpla”. La rândul său, premierul Groenlandei, Jans-Frederik Nielson, a afirmat că este „un acord din care toată lumea are de câștigat”.
Există totuși voci care susțin că acordul nu aduce multe noutăți față de înțelegerile anterioare din 1951 și din 2004.
