Analiză: Elita rusă îi întoarce spatele lui Putin. Averile sunt mutate în străinătate pe fondul temerilor privind o revoltă
În contextul presiunii interne fără precedent la care este supus Vladimir Putin, elita politică și economică din Rusia își arată tot mai des nemulțumirea față de direcția conflictului din Ucraina, dar și față de deteriorarea economică a țării. Analizând informațiile provenite din publicații de renume precum The Sun și AOL, se observă o tendință îngrijorătoare: mulți dintre cei mai influenți membri ai elitei ruse își relocatează averile în străinătate, temându-se de o posibilă destabilizare a regimului, așa cum raportează Kyiv Post.
Figuri importante din elita rusă cer oprirea războiului
Printre cei care contestă public continuarea războiului se numără German Gref, directorul Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, un fost colaborator apropiat al lui Putin, care a cerut încetarea conflictului din Ucraina. Gref a acuzat Kremlinul de sacrificarea economiei în favoarea evitării unui acord de pace, pe care îl consideră umilitor. La scurt timp după, Andrei Melnicenko, un oligarh influent din domeniul îngrășămintelor, a solicitat sprijin economic din partea Occidentului, exprimând critici subtile la adresa conducerii autoritare a lui Putin.
Atacurile Ucrainei afectează economia Rusiei
Nemulțumirea elitei ruse este accentuată de impactul negativ al unei campanii intense de atacuri cu drone din partea Ucrainei, care a dus la pierderi economice semnificative. Aceste atacuri au afectat grav infrastructura petrolieră a Rusiei și activitățile comerciale pe platforma Wildberries, ceea ce a provocat penurii de combustibil. Jason Smart, un analist al războiului din Ucraina, a subliniat că în ultimul an, cei mai bogați ruși au transferat zeci de miliarde de dolari în afaceri din străinătate, realizând că regimul lui Putin se află pe un teren foarte instabil și că o prăbușire este foarte posibilă, faptul ce generează riscuri mari de violență.
Kremlinul își întărește măsurile de securitate
În acest context de tensiuni interne, Kremlinul a reacționat prin consolidarea securității în jurul principalelor reședințe ale lui Putin. Fortăreața Valdai, utilizată ca bază de război, a fost dotată cu 27 de sisteme avansate de apărare antiaeriană. De asemenea, Garda Națională a Rusiei, cu aproximativ 400.000 de membri și sub controlul direct al lui Putin, a fost echipată cu arme grele, inclusiv tancuri, pentru a descuraja sau reprima orice tentativă de revoltă internă.
Semnale de distanțare din partea aliaților Moscovei
Pe fondul acestor tensiuni, aliații tradiționali ai Rusiei își distanțează, de asemenea, pozițiile. Președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokaiev, a transmis recent lui Putin că este necesară „înghețarea” războiului din Ucraina, subliniind că scopul acestuia nu mai este clar și pledând pentru reluarea negocierilor de pace. Expertul britanic John Foreman consideră că mesajul lui Tokaiev este un avertisment direct: Kazahstanul nu va tolera presiuni din partea Rusiei, în special după ce atacurile ucrainene asupra terminalelor petrolifere au obligat Kazahstanul să își reducă semnificativ producția.
Propagandistul Kremlinului admite dificultățile
Chiar și în presa de stat rusă, tensiunile devin evidente. Vladimir Soloviov, un cunoscut propagandist al Kremlinului, a avut o ieșire rară de sinceritate, recunoscând în cadrul unei emisiuni că „lucrurile sunt dificile”. El a discutat despre necesitatea relocării a zeci de mii de oameni din regiunile afectate de război către zone mai sigure din Rusia. Soloviov a admis că Rusia suferă în prezent de o lipsă severă de sisteme de interceptare a dronelor, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate majoră.
Putin respinge responsabilitatea pentru conflict
În ciuda criticilor din partea elitei și a presiunilor externe, Putin refuză în continuare să își asume responsabilitatea pentru invazia Ucrainei. Într-un discurs destinat militarilor din Marina rusă, el a reiterat că Rusia nu a provocat războiul, ci că a reacționat la acțiunile unui regim de la Kiev susținut de Occident, afirmând că „noi nu am început niciun război”. Această retorică subliniază adversitatea și complexitatea situației actuale în care se află Rusia și conducerea sa.
