Aproape un milion de migranți fără acte cer statut legal în Spania, în timp ce UE înăsprește politica privind migrația
Populația de migranți aflați în situație neregulamentară din Spania se grăbește să solicite legalizarea statutului lor, profitând de un amplu program de regularizare inițiat de guvernul spaniol, înainte de termenul-limită care se apropie cu rapiditate. Conform estimărilor, inițial se considera că aproximativ 500.000 de persoane vor solicita acest statut, însă până la jumătatea lunii iunie, mai mult de 900.000 de migranți își exprimaseră dorința de a participa la program, conform autorităților competente.
Acest program de legalizare este rezultatul unei inițiative cetățenești lansate în anul 2024, susținută de peste 700.000 de cetățeni spanioli și sprijinită de numeroase organizații umanitare, grupuri de afaceri și Biserica Catolică. În luna aprilie, premierul Pedro Sánchez a avizat un decret regal care le oferă solicitantilor o fereastră de puțin peste trei luni pentru a depune cererile necesare. Conform regulilor stabilite, programul permite emiterea de permise de ședere reînnoibile pentru toate persoanele care pot demonstra că au stat în Spania timp de cel puțin cinci luni și care nu au antecedente penale.
Din numărul total de solicitanți, autoritățile estimează că până la mijlocul lunii iunie, aproximativ 360.000 de persoane au reușit deja să obțină permise provizorii de muncă și ședere. Această măsură a fost apărată de Pedro Sánchez, care a subliniat contribuția semnificativă pe care acești migranți o aduc economiei spaniolă. Totuși, politica de legalizare a stârnit controverse și critici din partea Partidului Popular (PP) și a formațiunii de extremă dreapta Vox. Recent, Curtea Supremă a Spaniei a respins o solicitare de suspendare provizorie a decretului, consolidând astfel demersul guvernamental.
În mod paradoxal, această campanie de legalizare creează o contradicție asupra politicii de migrație promovate de Uniunea Europeană, care a adoptat măsuri mai stricte. Recent, UE a finalizat o reformă cuprinzătoare a sistemului de migrație, axată pe accelerarea returnării migranților și înființarea unor centre de returnare în afara UE pentru solicitanții de azil respinși. State membre precum Danemarca, Austria, Grecia, Germania și Olanda au cerut deja o implementare rapidă a acestor centre.
Într-o scrisoare adresată reprezentanților permanenți ai statelor membre ale UE, guvernul spaniol și-a exprimat dezacordul față de noile măsuri, invocând probleme juridice, diplomatice și operaționale legate de centrele de returnare, precum și lipsa de proporționalitate a anumitor măsuri. În locul acestor măsuri, Madridul propune ca Uniunea Europeană să adopte reguli de migrație care să respecte în totalitate dreptul internațional și legislația Uniunii Europene.
