Chatboții AI pot deveni probe în instanță în SUA. Avocații avertizează asupra riscurilor de confidențialitate
Pe măsură ce utilizarea inteligenței artificiale devine din ce în ce mai comună pentru oferirea de sfaturi, unii avocați din Statele Unite atrag atenția asupra faptului că interacțiunile cu chatbot-urile nu trebuie considerate confidențiale, în special în cazurile care implică libertatea personală sau responsabilitate juridică. Aceasta este o problemă deosebit de relevantă, având în vedere recentele decizii în instanțe care pun sub semnul întrebării protecția acestor conversații.
Avertismentele din partea specialiștilor legali au crescut în intensitate după o hotărâre a unui judecător federal din New York, care a decis că un fost director executiv al unei companii financiare în faliment nu poate să-și ascundă conversațiile cu inteligența artificială de către procurorii care îl acuză de fraudă pe piața valorilor mobiliare. Aceasta a fost confirmată de Reuters, care a subliniat că întâlnirile cu AI pot deveni probe în instanță.
Conversațiile cu AI: printre confidențialitate și incertitudine juridică
În urma deciziei judecătorului, avocații subliniază că discuțiile cu chatbot-uri precum Claude sau ChatGPT pot fi solicitate de procurori în contextul dosarelor penale sau chiar de părțile adverse în litigii civile. Alexandria Gutierrez Swette, avocată la firma Kobre & Kim din New York, a declarat: „Le sfătuim pe clienți să fie prudenți în această privință.”
De asemenea, în dreptul american, de obicei, conversațiile între client și avocat beneficiază de confidențialitate, dar având în vedere că chatbot-urile AI nu sunt avocați, se creează o zonă juridică ambigua care poate sluți aceste drepturi. Mai mult, numeroase companii de avocatură din SUA au început să transmită avertizări prin e-mailuri și publicații online, îndemnând clienții să fie atenți pentru a preveni ca informațiile discutate cu AI să ajungă în instanțe.
Un caz alertă: Bradley Heppner și impactul deciziei judecătorești
În centrul atenției se află cazul lui Bradley Heppner, fost președinte al companiei GWG Holdings, acuzat de fraudă financiară. Heppner a pledat nevinovat și a utilizat un chatbot pentru a pregăti documentația necesară în apărarea sa, împărtășind conținutul cu avocații săi. Procurorii au solicitat acces la aceste documente, susținând că ele nu se bucură de confidențialitate. Judecătorul federal Jed Rakoff a decis ca Heppner să predea un număr de 31 de documente generate de AI, argumentând că nu poate exista o relație avocat-client între utilizatori și platforme precum Claude.
Instanțele americane se confruntă deja cu utilizarea tot mai frecventă a inteligenței artificiale de către avocați și persoane care se reprezintă singure, ceea ce complică și mai mult situația juridică, deoarece au fost depuse documente conținând precedente inventate de AI, dând naștere la întrebări serioase referitoare la fiabilitatea acestora.
Decizii diferite și viitorul comunicării cu AI în justiție
Un alt caz relevant a avut loc în Michigan, unde un judecător a stabilit că o femeie ce se reprezenta singură nu trebuia să predea conversațiile sale cu ChatGPT, opinând că acestea fac parte din „produsul muncii” și nu se încadrează într-o relație juridică. Judecătorul Anthony Patti a subliniat că chatbot-urile de AI sunt instrumente și nu persoane, ceea ce adâncește complexitatea acestui subiect.
Atât OpenAI, cât și Anthropic subliniază în termenii lor de utilizare că datele utilizatorilor pot fi distribuite terților în condiții specifice și recomandă utilizatorilor să consulte profesioniști înainte de a se baza pe AI pentru sfaturi juridice. Această situație reflectă provocările actuale și viitoare cu care se va confrunta sistemul juridic în epoca digitală și cu impactul pe care tehnologia îl are asupra drepturilor individuale.
