Robert Fico, aliatul lui Viktor Orban, se teme că va pierde puterea în Slovacia. Cum vrea să schimbe regulile votului
Robert Fico, liderul autoritar al Slovaciei, este în favoarea implementării unor reforme electorale controversate pe fondul apropiatelor alegeri din 2024, generând astfel reacții de indignare cu privire la integritatea sistemului electoral slovac.
Confruntat cu o serie de presiuni interne, alimentate de creșterea costului vieții, stagnarea economică și nemulțumirile alegătorilor, Fico a inițiat mai multe propuneri legislative menite să modifice regulile votului. Aceste inițiative au fost influențate și de recentele evenimente din Ungaria, unde apropiatul său aliat, Viktor Orbán, a suferit o înfrângere electorală.
Printre modificările propuse se numără eliminarea votului prin corespondență și extinderea mandatului pentru administrațiile locale. Acestea au fost deja introduse în discuțiile parlamentare și au generat proteste sub egida „Nu ne vor lua alegerile”, protest la care au participat peste 93.000 de cetățeni.
Deși cetățenii slovaci din diaspora au reprezentat sub 2% din electorat la alegerile din 2023, aceștia au votat în proporție de 82% pentru partidele de opoziție, arătând un sprijin covârșitor pentru acestea. În contrast, partidele de guvernare au obținut doar 12% din voturi, fapt ce îngrijorează actuala administrație.
Aceste inițiative vin pe fondul înfrângerii electorale a lui Orbán, ceea ce a intensificat temerile că un rezultat similar ar putea să aibă loc și în Slovacia. Liderul opoziției liberale, Michal Šimečka, a afirmat că Fico ar putea fi următorul lider care să piardă puterea, având în vedere contextul politic actual.
Dezechilibrul politic este evident chiar și în cadrul coaliției de guvernare, Roman Michelko, liderul grupului parlamentar SNS, recunoscând că voturile din diaspora favorizează în mod semnificativ opoziția. Acesta a sugerat că introducerea votului la ambasade ar putea oferi șanse mai echilibrate pentru toate partidele.
Criticii acestor propuneri susțin că eliminarea votului prin corespondență va conduce la o reducere drastică a participării la vot, impunând astfel obstacole semnificative cetățenilor slovaci din străinătate care ar fi nevoiți să suporte costuri suplimentare pentru a-și exercita dreptul de vot.
Printre alte măsuri discutate se numără extinderea mandatului administrațiilor locale de la patru la cinci ani și creșterea garanției electorale pentru partide, de la 17.000 la aproximativ 40.500 de euro. Fico a propus, de asemenea, majorarea pragului electoral de la 5% la 7%, o măsură care ar putea descuraja partidele mici din opoziție.
O idee și mai controversată include înființarea unei „stări de urgență”, un statut intermediar care ar permite intervenții militare. Partidele pro-europene au avertizat că acest tip de măsură ar putea semnifica o distorsionare a democrației în Slovacia, reflectând dezvoltările din Ungaria.
În acest context, președintele Slovaciei, Peter Pellegrini, a solicitat o discuție între partidele de guvernare și opoziție, în încercarea de a găsi un consens. Multe dintre modificările propuse ar necesita o majoritate de 90 de voturi în parlament pentru a modifica Constituția, ceea ce face improbabilă aprobarea acestora fără acceptul opoziției.
