O a doua navă turcească a traversat Strâmtoarea Ormuz
O a doua navă aparținând unei companii maritime turcești a reușit să traverseze Strâmtoarea Ormuz, un fapt semnalat de ministrul turc al Transporturilor, Abdulkadir Uraloglu, în cadrul unui interviu difuzat pe canalul CNN Turk. Această traversare se înscrie în contextul tensiunilor crescute din Orientul Mijlociu, unde transporturile navale au fost afectate semnificativ de conflict.
Ministrul Uraloglu a menționat că, la momentul începerii războiului, existau în jur de cincisprezece nave ale companiilor maritime turcești, dintre care două au reușit să navigheze prin strâmtoare. El a explicat că traversarea navelor a fost posibilă datorită inițiativelor turcești și a faptului că acestea foloseau porturi iraniene sau transportau mărfuri în și din Iran.
Până acum, prima navă turcească a trecut prin Strâmtoarea Ormuz pe 13 martie, având „permisiunea Iranului”. Cele două nave turcești care au efectuat traversările sunt denumite Rozana și Neraki, conform graficelor prezentate de Ministerul Transporturilor din Turcia.
Abdulkadir Uraloglu a adăugat că, dintre navele blocată în strâmtoare, doar nouă au solicitat permisiunea de a trece. Dintre acestea, patru nu au solicitat să părăsească zona, iar două sunt nave de generare a energiei electrice, care așteaptă în prezent în apele din apropierea strâmtorii, iar altele două așteaptă o calmare a situației. Uraloglu a asigurat că Ministerul coordonează aceste traversări cu Ministerul Afacerilor Externe al Turciei.
A fost, de asemenea, semnalată și o navă container aparținând companiei franceze CMA-CGM, precum și un transportator japonez de gaz natural lichefiat (GNL), care a tranzitat Strâmtoarea Ormuz joi, marcând o restabilire a circulației comerciale după închiderea parțială a acesteia de către Iran pe 1 martie, ca reacție la crescutele tensiuni din regiune.
Începând cu atacurile americano-israeliene desfășurate pe 28 februarie, care au escaladat conflictul actual, Iranul a implementat o blocadă eficientă asupra strâmtorii, generează astfel nu doar tensiuni politice, dar și o creștere a prețurilor globale la petrol și gaze.
