„`html
Europa condamnă represaliile Iranului, iar statele arabe se tem de extinderea războiului în Orientul Mijlociu
Marea Britanie, Franța și Germania au condamnat recentele lovituri de răspuns ale Iranului îndreptate împotriva țărilor ce găzduiesc baze americane. Teama dominantă în rândul țărilor arabe este aceea că raidurile aeriene coordonate între Statele Unite și Israel ar putea destabiliza o regiune deja tensionată, fiind pe cale de a se transforma într-un conflict armat extins.
Sanam Vakil, expert în securitate pe probleme din Orientul Mijlociu, a declarat că „escaladarea este inevitabilă”, afirmând că președintele Trump, avându-l pe premierul Netanyahu de partea sa, a intenționat clar să transforme această situație într-un război, nu să o folosească ca pe un instrument de presiune pentru a readuce Iranul la masa negocierilor. Conform acestei perspective, regimul iranian luptă pentru supraviețuirea sa în fața amenințărilor externe. Aceasta reprezintă un moment extrem de precar pentru întreaga regiune, indicând că administrația Trump ține mai mult cont de sfaturile Israelului decât de cele ale aliaților arabi. Anxietatea acestor ultime este crescută, întrucât bombardamentele ar putea periclita securitatea statelor învecinate și ar putea duce la o conflagrație regională.
Conducătorii arabi sunt îngrijorați că Iranul nu va ierta și, în afară de atacarea obiectivelor americane de pe teritoriul lor, ar putea, de asemenea, să vizeze infrastructura energetică sau să închidă Strâmtoarea Hormuz, pe unde trec exporturile de petrol. Într-un scenariu sumbru, acest conflict ar putea genera colapsul statului iranian.
Politicienii americani din opoziție cer să se instituie o rezoluție care să împiedice orice acțiune militară din partea lui Donald Trump împotriva Iranului, furia acestei politici militante crescând temerile legate de escaladarea conflictelor în Orientul Mijlociu.
Nick Paton Walsh, jurnalist, a subliniat îndrăzneala deosebită a acțiunilor actuale, sugerând că Trump și Netanyahu pot considera că orice guvern succesiv ar fi mai dezirabil decât cel aflat în prezent. Deși există o evaluare că Iranul se află într-o poziție de vulnerabilitate extremă, rămâne o întrebare deschisă ce ar urma. Este evident că liderii din regiune sunt tot mai alarmați în cazul în care aceste atacuri se dovedește a fi provocatoare.
Phillips O’Brien, profesor de studii strategice la Universitatea din St. Andrews, a adăugat că, în timp ce atacurile aeriene pot dăuna foarte mult regimului iranian, nu pot garanta că acesta va fi înlocuit, acest proces implicând cooperarea poporului iranian și, eventual, a unor grupuri interne. Acest lucru nu este un obiectiv ce poate fi atins de SUA fără ajutorul altora.
Specialistul Sanam Vakil a mai menționat că, în condițiile unui război activ, nu poate fi de imaginat o revoltă masivă a iranienilor împotriva guvernului, făcând necesară o așteptare de zile sau chiar luni pentru a se observa rezultatul acțiunilor actuale asupra situației interne din Iran.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și-a exprimat îngrijorarea față de atacurile din regiune, cerând tuturor părților implicate să manifeste calm și să protejeze populația civilă, respectând în același timp dreptul internațional. Emmanuel Macron, președintele Franței, a avertizat asupra gravității posibilei izbucniri a conflictului, subliniind către toate părțile necesitatea de a se angaja într-un dialog constructiv pentru a preveni escaladarea tensiunilor.
Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a condamnat acțiunile americane și israeliene ca fiind un stimulent pentru conflicte internaționale, accentuând totodată că nu există voie pentru o nouă confruntare devastatoare în Orientul Mijlociu. În antiteză, premierul canadian, Mark Carney, a reafirmat sprijinul Canada în multe dintre acțiunile americane, având în vedere amenințarea pe care o reprezintă Iranul pentru stabilitatea regională și internațională.
„`
