Moscova a făcut aceeași promisiune Europei pe care a făcut-o Ucrainei înainte de invazia pe scară largă
Rusia afirmă cu tărie că nu intenționează să atace Europa, conform declarațiilor ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov. Acesta a subliniat că, în ciuda amenințărilor venite din partea Europei, Moscova este pregătită să riposteze militar în cazul în care va fi provocată. Lavrov a declarat că, dacă Europa decide să implementeze măsuri ostile și să atace Rusia, răspunsul Rusiei va fi unul militar pe scară largă, bazat pe toate resursele sale militare, în conformitate cu principiile stabilite în documentele doctrinare.
Într-un interviu difuzat pe canalul de televiziune NTV, Lavrov a reiterat că Rusia nu are motive să atace nicio parte a Europei. În mod similar, președintele Vladimir Putin a afirmat că Rusia nu se află în război cu Occidentul, ci mai degrabă că Occidentul duce o luptă împotriva Rusiei prin intermediul naționaliștilor ucraineni. El a subliniat că Rusia nu a căutat niciodată un conflict cu Europa, dar a spus că pregătirea unei acțiuni militare din partea Europei va avea ca rezultat o reacție imediată și decisivă din partea Rusiei.
Aceste declarații vin într-un context în care Kremlinul a dorit să transmită un mesaj de calm înainte de invazia pe scară largă în Ucraina, promițând că nu va ataca prima. Cu toate acestea, cuvintele lui Lavrov par să reflecte o poziție defensivă, dar și o disponibilitate de a acționa ferm în caz de agresiune.
Istoria recentă a acestei retorici sugerează că Moscova a făcut promisiuni similare înainte de a da startul conflictului armat în Ucraina. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a insistat că Rusia nu are planuri de agresiune, afirmând că, în general, Rusia nu a atacat vreodată pe nimeni în istorie. Aceasta a fost o alegere retorică evidentă care a precedat mobilizarea și desfășurarea forțelor pe teren în Ucraina.
Pe măsură ce tensiunile continuă să escaladeze, Rusia își afirmă tot mai mult poziția, oferind declarații ce subliniază o percepție de victimă, accentuând ideea că acțiunile sale sunt reactive și nu ofensive. Această narațiune este, evident, o parte integrantă a discursului pe care Kremlinul îl folosește în relațiile internaționale.
