CELE MAI GRELE 5 FUNCȚII DE CONDUCERE DE LA BRUXELLES. KAJA KALLAS O ACUZĂ PE URSULA VON DER LEYEN CĂ ESTE „DICTATOARE”
Munca în instituțiile de la Bruxelles poate adesea să fie privită ca un coșmar, chiar dacă această percepție se amplifică adesea prin prisma salariilor ridicate și a altor beneficii, notează publicația Politico. Aceasta a realizat un clasament cu cele mai dificile cinci funcții de conducere din Bruxelles, explicând motivele pentru care acestea sunt atât de provocatoare.
Una dintre aceste funcții de conducere este cea a prim-ministrului olandez, Mark Rutte, care, deși a fost poreclit „Teflon” de către colegii săi din Olanda și NATO — făcând referire la abilitatea lui de a evita problemele care par să nu se „lipească” de el — se confruntă cu o misiune copleșitoare. Pe fondul administrației lui Donald Trump, care a adus un nou context provocator la nivel internațional, Rutte joacă adesea rolul de mediator, încercând să împiedice destabilizarea alianței NATO.
Cu toate acestea, întâlnirile cu Trump necesită o diplomatie extrem de subtilă. De exemplu, după ce Trump a anunțat că vrea să anexeze Groenlanda, Rutte a avut o reacție diplomatică, afirmând: „Nu vreau să implic NATO” în discuții controversate, o declarație care a iritat Danemarca, aliatul de lungă durată al Olandei.
Politica internațională este extrem de complexă, iar, conform unor diplomați europeni, funcția de secretar general NATO este aproape imposibilă, în special sub presiunea constantă exercitată de Trump. Diplomatul EU anonimizat a afirmat: „Amerge pe o sârmă în vânt este mai simplu decât rolul lui Mark Rutte”. Acesta evidențiază dificultatea de a menține unitatea NATO în vremuri de incertitudine.
Pe de altă parte, funcția de purtător de cuvânt al Comisiei Europene, deținută de Paula Pinho, se dovedește de asemenea a fi extrem de solicitantă. Într-o structură birocratică în care comunicarea este adesea limitată și unde transparența nu este întotdeauna o prioritate, Pinho se găsește adesea să răspundă întrebărilor jurnaliștilor fără a dispune de toate datele necesare. Aceasta a recunoscut că existența sa profesională este marcată de necesitatea de a face distincția între ce trebuie să cunoască publicul și informațiile pe care mass-media își dorește să le afle.
Între timp, Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene, rămâne să facă față provocărilor generate de structura dinamică și uneori turbulentă a relațiilor internaționale. Cu toate că Serviciul European de Acțiune Externă are un rol esențial în gestionarea relațiilor externe ale blocului, Kallas s-a confruntat recent cu o restrângere a autorității sale, în urma reorganizării din interiorul Comisiei Europene, ceea ce a dus la pierderea controlului asupra unor zone de politică externă esențiale.
În plus, Viktor Orbán, prim-ministrul Ungariei, joacă de asemenea un rol notabil în arena europeană, influențând percepția asupra politicilor pro-ruse din interiorul Uniunii. Ambasadorul Ungariei la UE, Bálint Ódor, este acum responsabil cu gestionarea relațiilor delicate între guvernul ungar și ceilalți membri ai comunității europene, care adesea critică poziția Ungariei față de Rusia.
În final, comisarul pentru comerț, Maroš Šefčovič, supranumit „Domnul Fix It,” a avut o carieră impresionantă, reușind să facă față crizelor europene, inclusiv Brexit și provocările comerciale generate de politicile lui Trump. Totuși, implicarea sa constantă în probleme sensibile, alături de cereri de transparentizare a unei autorități care trece printr-o perioadă de transformare, face ca sarcinile sale să fie tot mai complexe.
