Represiune sângeroasă în Iran: ONG-urile estimează între 5.000 și 20.000 de morți
Pe fondul unei crize interne profund conturate, puterea iraniană evaluează posibilitatea de a relua treptat accesul la Internet, după o întrerupere drastică, implementată în timpul unei vaste mobilizări împotriva regimului. Această măsură, acuzată de apărătorii drepturilor omului ca fiind o tentativă de a ascunde o represiune violentă, se aliniază cu un context de represiuni intense, care continuă să facă valuri în societatea iraniană.
Autoritățile, care declară că au recâștigat controlul asupra situației, au anunțat redeschiderea școlilor și universităților, acestea fiind închise pentru o săptămână. Contestările populare au fost inițiate pe 28 decembrie la Teheran, declanșate de comercianți nemulțumiți de costurile mari ale traiului, iar pe 8 ianuarie, mișcarea s-a transformat într-o amploare politică semnificativă, vizând regimul stabilit în 1979.
Aceste proteste au fost brutal reprimate, iar ONG-urile de apărare a drepturilor omului au catalogat acest proces ca fiind un veritabil ”masacru”, desfășurat în condiții de ”blackout” comunicațional, instituit pentru a opri fluxul de informații din interiorul țării. În timp ce autoritățile au anunțat restabilirea treptată a accesului la Internet, detaliile exacte ale acestei măsuri rămân neclare.
În pofida restricțiilor, mai multe rapoarte despre atrocitățile comise de forțele de securitate au fost transmise din interiorul țării, cu ajutorul tehnologiilor de comunicație avansate. Amnesty International a afirmat că a verificat numeroase videoclipuri și mărturii, care ilustrează modul în care forțele de securitate au deschis focul asupra manifestanților în plină stradă.
Spitalele din Iran sunt copleșite de numărul tot mai mare de răniți, iar martorii descriu scene îngrozitoare, afirmând că au auzit tiruri de foc în repetate rânduri. În absența unei statisticii oficiale complete, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a recunoscut, pentru prima dată, existența ”mii de persoane ucise”, pe care le-a atribuit contestatarilor, pe care îi consideră manipulați de forțe externe.
Estimările recente fac referire la moartea a cel puțin 3.428 de manifestanți, conform datelor oferite de Iran Human Rights și confirmate de ONU, care acoperă jumătate din provinciile țării. Altele, mai alarmante, sugerează că între 5.000 și 20.000 de persoane și-au pierdut viața, în timp ce o rețea de mass-media din opoziție, ”Iran International”, susține că numărul victimelor ar depăși 12.000.
Puterea judiciară iraniană respinge vehement aceste cifre alarmante, insistând că numărul victimelor este mult mai redus. Pe fondul acestei instabilități, s-au raportat mii de arestări, ONG-urile avansând estimări de până la 20.000 de persoane arestate în timpul acestor manifestații.
Cu toate acestea, în timp ce justiția iraniană promite procese rapide pentru suspecții acuzați de crime grave împotriva statului, inclusiv riscul de execuție pentru acte considerate infracțiuni de război, regimul se menține pe poziții dure. Președintele american Donald Trump a exprimat recent aprecieri pentru deciziile guvernului iranian de a suspenda execuțiile prevăzute pentru contestatari, un gest care, conform analiștilor, nu face decât să mascheze riscurile existente.
