RETROSPECTIVĂ 2025. UNIUNEA EUROPEANĂ S-A TREZIT ÎNTR-O NOUĂ LUME: DE LA RĂZBOIUL HIBRID RUSESC LA NEMULȚUMIREA SUA
Într-un context internațional tot mai complex, Uniunea Europeană se confruntă cu provocări fără precedent în 2025. Nemulțumirile exprimate de Statele Unite și atacurile hibride orchestrate de Moscova amenință stabilitatea și poziția UE pe scena globală. Această situație forțează Europa să își reconsidere strategiile de apărare și securitate, conform analizei realizate de EFE.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă la începutul anului a marcat un moment de cotitură, cu un prim semnal de alarmă pentru Bruxelles: umilirea publică a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în cadrul unei întâlniri oficiale. În ultimele luni ale anului, negocierile de pace cu Kievul au fost dominate de o agendă impusă de Moscova, în timp ce noua strategie de securitate națională a SUA s-a dovedit a fi în mod clar antagonistă față de proiectul european.
Pe fondul acestor tensiuni, țările europene au fost nevoite să își accelereze procesul de reînarme, conform instrucțiunilor venite din partea Washingtonului, în cadrul NATO. Acest lucru a inclus o intensificare a dezvoltării capacităților militare proprii, în contextul în care incidentele legate de drone, avioane de vânătoare și atacuri cibernetice atribuite Rusiei s-au multiplicat în estul, centrul și nordul Europei.
ÎNCHEIE UE ANUL ÎNTR-O POZIȚIE MAI BUNĂ SAU MAI PROASTĂ?
Politologul Pol Morillas, director al Barcelona Centre for International Affairs (CIDOB), subliniază un paradox în declarațiile liderilor UE privind consolidarea capacităților de apărare. Deși s-au implementat mecanisme și s-au făcut progrese, rezultatele practice rămân dezamăgitoare. „Creșterea cheltuielilor pentru apărare este un pas înainte, dar situația din Ucraina și poziționarea strategică a UE sunt mult mai puțin optimiste”, afirmă Morillas.
Steven Blockmans de la Centrul pentru Studii de Politici Europene (CEPS) observă că, în ciuda angajamentului de a cheltui 5% din PIB pentru apărare, implementarea acestor măsuri este o provocare. Schimbarea de paradigmă a Germaniei, care a ridicat plafonul datoriei pentru a crește cheltuielile militare, este un exemplu de schimbare semnificativă, dar rămâne de văzut cât de eficient va fi acest demers în practică.
CĂTRE PACEA DIN UCRAINA
În ceea ce privește negocierile pentru pace în Ucraina, experții consideră că UE a reușit să își facă auzită vocea, propunând puncte alternative la agenda Moscovei. Morillas subliniază că cheia succesului va consta în capacitatea UE de a oferi ajutoare financiare și militare Ucrainei, în absența unui angajament mai amplu din partea SUA. Mobilizarea activelor rusești de către UE pentru a sprijini Ucraina ar putea avea implicații geopolitice semnificative, sporind influența Uniunii în negocieri.
SUA, DE LA ALIAT LA RIVAL STRATEGIC?
Noua strategie de securitate a SUA, care solicită o „cultivare a rezistenței” în rândul națiunilor europene, indică o schimbare drastică în relațiile euro-atlantice. Morillas avertizează că această schimbare strategică nu a fost suficient discutată în UE, iar dependența de SUA rămâne o problemă majoră. „Obținerea unei autonomii mai mari va necesita timp și eforturi considerabile”, adaugă el.
CĂRȚILE PE MASĂ PENTRU 2026
Privind spre 2026, Morillas consideră că UE are deja „cărțile pe masă” pentru a face față provocărilor emergente. Blocul comunitar se va confrunta cu o alegere crucială: un răspuns integrat care să îi permită să își consolideze capacitățile de apărare și să își crească influența geopolitică, sau o fragmentare care să conducă la o Europă a națiunilor. Blockmans prezice că, indiferent de direcția aleasă, UE va continua să fie ținta atacurilor hibride din partea Rusiei, atât timp cât conflictul din Ucraina persistă.
