Arctica a înregistrat cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice
Un raport alarmant publicat de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) din Statele Unite arată că Arctica a experimentat cel mai călduros an din întreaga sa istorie de măsurători meteorologice. Între octombrie 2024 și septembrie 2025, temperaturile au fost cu 1,6°C mai ridicate decât media înregistrată în perioada 1991-2020. Această tendință îngrijorătoare a fost evidențiată de Tom Ballinger, cercetător la Universitatea Alaska, care a subliniat că o astfel de încălzire într-un interval atât de scurt este „alarmantă” și „aparent fără precedent”.
Raportul NOAA subliniază că anul analizat a inclus cea mai călduroasă toamnă din istoria înregistrărilor, a doua iarnă în topul celor mai călduroase ierni și a treia vară în clasamentul celor mai călduroase veri, toate acestea fiind măsurate din 1900. Aceste date sugerează o schimbare drastică în climatul Arctic, care este afectat de un fenomen cunoscut sub numele de „amplificare”, ce determină regiunea să se încălzească mai rapid decât alte zone ale globului.
Topirea banchizei și impactul asupra ecosistemelor
În martie 2025, banchiza Arcticii a atins un minim istoric, cu o suprafață de 14,33 milioane de kilometri pătrați, cea mai mică valoare măsurată în peste patru decenii de monitorizare satelitară. Această topire a gheaței, deși nu contribuie direct la creșterea nivelului oceanelor, are efecte devastatoare asupra ecosistemelor locale, afectând urșii polari, focile și morsele, care depind de gheață pentru a se deplasa, a vâna și a se reproduce.
Walt Meier, coautor al raportului NSIDC, a explicat că dificultățile în formarea gheaței din cauza schimbărilor climatice de natură antropică reprezintă o problemă imediată pentru aceste specii. De asemenea, topirea banchizei contribuie la schimbările climatice globale, deoarece oceanul, fiind mai întunecat decât gheața, absoarbe mai multă energie solară, amplificând astfel efectele încălzirii globale.
Precipitații record și înverzirea tundrei
În perioada octombrie 2024 – septembrie 2025, Arctica a înregistrat, de asemenea, un nou record de precipitații, fiind denumit „anul apei”. Aceste condiții mai calde și umede au dus la înverzirea tundrei, un ecosistem fragil care conține dublul cantității de CO2 din atmosferă. În 2025, media înverzirii maxime a tundrei circumpolare a fost a treia cea mai ridicată din ultimii 26 de ani de înregistrări satelitare.
Dezghețarea permafrostului, cunoscut și sub numele de pergelisol, eliberează fier în ocean și contribuie la degradarea calității apei, afectând biodiversitatea acvatică. Peste 200 de cursuri de apă au fost identificate ca fiind decolorate sau portocalii, semn al deteriorării ecosistemelor acvatice.
Consecințele schimbărilor climatice
Încălzirea rapidă a Arcticii are implicații globale, inclusiv scăderea diferențelor de temperatură care ajută la menținerea aerului rece în apropierea polilor. Aceasta permite frigului glacial să se răspândească mai frecvent la latitudini mai joase. Astfel, efectele schimbărilor climatice devin tot mai evidente, afectând nu doar fauna și flora locală, ci și clima globală.
Aceste date subliniază urgența de a aborda problema schimbărilor climatice și de a lua măsuri concrete pentru a proteja mediul înconjurător, nu doar în Arctica, ci pe întreaga planetă.
