CUM REUȘEȘTE KREMLINUL SĂ-I FACĂ PE UCRAINENI SĂ ÎȘI TRĂDEZE ȚARA: SĂRĂCIA, ARMA SECRETĂ
Într-o lume marcată de conflicte și trădări, povestea lui Olena și Bohdan, doi tineri ucraineni, ilustrează cum sărăcia poate deveni o armă letală în mâinile Kremlinului. Aceștia, reținuți de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), au fost prinși în plasa unei colaborări cu Rusia, în speranța că vor scăpa de o condamnare severă. Deși sunt încătușați, zâmbetele lor ascund o realitate sumbră, în care supraviețuirea devine o luptă zilnică.
Olena, o tânără de 19 ani, și Bohdan, de 22 de ani, au fost arestați după ce SBU a descoperit că foloseau camere spion pentru a supraveghea livrările de arme occidentale și pozițiile apărării antiaeriene din regiunile Kiev și Cernihiv. Aceștia au recunoscut că au colaborat cu inamicul, sperând că astfel vor obține o pedeapsă mai blândă, de 15 ani, în loc de detenție pe viață. Numele lor de familie rămân confidențiale, dar povestea lor este un exemplu al disperării care îi împinge pe unii să trădeze propria țară.
Începând cu februarie 2022, SBU a investigat peste 24.000 de cazuri de infracțiuni împotriva securității naționale, dintre care mai mult de 4.100 au fost clasificate ca trădări. Peste 2.300 dintre aceste cazuri sunt în prezent în instanță, ceea ce subliniază amploarea problemei. Olena și Bohdan nu sunt singurii care au căzut în capcana Kremlinului; mulți alții au fost atrași de promisiuni de câștiguri rapide, în contextul unei economii devastate de război.
„Totul a început când am găsit un anunț pe un canal de Telegram numit ‘Jobs in Kyiv’. Promitea bani ușori”, povestește Olena. Aceasta, lucrând ca bucătăreasă la un fast-food, și Bohdan, cu joburi temporare, au fost atrași de ideea de a câștiga mai mult. La început, sarcinile lor au fost simple, dar au evoluat rapid în misiuni periculoase, cum ar fi instalarea de camere de supraveghere în apropierea secțiilor de poliție și pe căile ferate utilizate pentru transportul armelor.
Bohdan admite că a realizat repede că lucrau pentru Rusia, dar a ales să ignore acest fapt, sperând că lucrurile se vor îmbunătăți. „Oamenii ăia nu te lasă să scapi atât de ușor”, spune Olena, evidențiind frica care îi controla. Rușii, conform unui oficial SBU, oferă sume variate recruților, în funcție de complexitatea sarcinii, iar misiunile pot include fotografierea infrastructurii militare sau chiar atacuri asupra centrelor de recrutare.
Motivația trădătorilor, în special în acest context, este mai mult financiară decât ideologică. Puțini mai sunt cei care colaborează din convingere; majoritatea sunt oameni săraci și disperați, care caută o cale de supraviețuire. Olena și Bohdan recunosc că au acționat din necesitate, primind între 400 și 3.000 de grivne (8-62 euro) pe misiune, sume care abia le ajungeau pentru a supraviețui.
SBU a înregistrat 1.500 de dosare de trădare împotriva oficialilor, judecătorilor și militarilor din 2022 până în prezent, subliniind gravitatea situației. Deși mulți dintre cei judecați pentru colaborare sunt doar oameni care încearcă să supraviețuiască sub ocupația rusă, sistemul judiciar ucrainean nu le oferă întotdeauna o apărare corectă. „Un avocat profesionist poate distruge acuzația, dar mulți nu își permit unul”, explică Hanna Rassamakhina, șefa Departamentului de Război și Justiție din cadrul Media Initiative for Human Rights.
Olena și Bohdan s-au împăcat cu ideea că nu se vor mai vedea timp de cel puțin 15 ani. Când a fost menționată posibilitatea eliberării prin înrolarea în armata ucraineană, Bohdan a respins categoric ideea, conștient de riscurile implicate. „Oamenii nu se întorc de acolo… Și nu vreau să-mi irosesc viața în zadar”, a spus el, reflectând asupra unei realități dure și implacabile.
