UE PREGĂTEȘTE UN „SCHENGEN MILITAR” PENTRU A MIȘCA RAPID TRUPE ȘI ARME, PE FONDUL AMENINȚĂRII RUSE
Bruxelles-ul ia măsuri decisive pentru a reduce birocrația și a construi un „Schengen militar” destinat transportului rapid al trupelor, în contextul îndoielilor crescânde privind fiabilitatea Statelor Unite și al amenințărilor tot mai evidente din partea Rusiei. Acest plan ambițios are ca scop pregătirea blocului european pentru a muta mai eficient trupele, armele și proviziile pe continent în eventualitatea unui conflict cu Rusia, conform informațiilor obținute de Kyiv Post, care citează postul de radio polonez RMF FM.
Comisia Europeană urmează să-și prezinte propunerea pe 19 noiembrie, concentrându-se pe ceea ce oficialii numesc „mobilitate militară” – capacitatea de a transporta soldați, muniție și echipamente rapid, fără întârzieri birocratice. Documentul obținut de RMF FM include atât noi propuneri legislative, cât și actualizări ale proiectelor în curs, iar oficialii de la Bruxelles descriu efortul ca un fel de „Schengen militar”, similar sistemului care permite europenilor să călătorească liber fără controale la frontieră.
Conceptul de a crea o zonă în care convoaiele militare să se poată deplasa cu ușurință peste granițe, sprijinit de reglementări armonizate, drumuri și căi ferate modernizate, precum și o rețea de coridoare, aeroporturi și porturi maritime pregătite pentru uz militar, nu este o idee nouă. De fapt, încă din iunie 2016, generalul Ben Hodges, pe atunci comandant al trupelor americane din Europa, avertiza că NATO nu poate desfășura forțe semnificative în Europa de Est la fel de rapid ca Rusia, ceea ce reprezenta un dezavantaj major pentru Alianță.
În ianuarie anul trecut, Germania, Olanda și Polonia au semnat un acord menit să reducă birocrația care împiedica deplasarea rapidă a trupelor și armelor de-a lungul unui dintre principalele coridoare ce duc de la Marea Nordului la flancul estic al NATO. „Avem nevoie de un Schengen militar pentru a asigura o circulație mai rapidă și mai eficientă a personalului și a materialului militar. Acest lucru va face Europa mai puternică”, a declarat Kajsa Ollongren, ministrul olandez al apărării de atunci.
MĂSURI PREVĂZUTE PENTRU REMEDIEREA BLOCAJELOR ȘI A BIROCRAȚIEI
În prezent, multe poduri și tuneluri europene nu pot suporta tancuri grele, iar formalitățile complicate pot întârzia mișcările trupelor cu zile întregi. Dariusz Joński, membru al Comisiei pentru apărare a Parlamentului European, a subliniat că „deplasarea tancurilor din vest către flancul estic ar putea duce la blocarea acestora în tuneluri sau la așteptarea permiselor de tranzit”. Planul Comisiei Europene vizează eliminarea acestor obstacole prin consolidarea podurilor, extinderea capacității feroviare și îmbunătățirea coordonării între statele membre.
Bruxelles-ul dorește, de asemenea, să digitalizeze logistica vamală și să creeze un „cadru de urgență” pentru transportul militar urgent. O altă propunere ar crea o „flotă de solidaritate” – un parc de vagoane și locomotive specializate disponibile pentru utilizare militară rapidă în toată Europa. În plus, se așteaptă ca UE să propună noi măsuri de securitate pentru a proteja rutele de transport critice împotriva sabotajului sau atacurilor cibernetice.
EUROPA ACȚIONEAZĂ ÎN TIMP CE WASHINGTONUL EZITĂ
Presiunea pentru pregătirea militară vine pe fondul incertitudinii cu privire la angajamentul Statelor Unite față de flancul estic al NATO. Austin Dahmer, candidatul administrației Trump pentru conducerea biroului de strategie al Pentagonului, a recunoscut recent sub jurământ că „Rusia rămâne o amenințare la adresa securității Statelor Unite”. Această declarație a venit în contextul în care Pentagonul se confruntă cu furia bipartizană a Congresului față de o serie de decizii opace, inclusiv suspendarea ajutoarelor acordate Ucrainei și retragerea unei brigăzi americane din România, o mișcare care a surprins aliații de pe flancul estic al NATO.
„De fiecare dată când Washingtonul ezită, Moscova testează limita”, a declarat un diplomat european, subliniind că, dacă SUA se retrag chiar și puțin, Rusia umple imediat spațiul lăsat liber. România, Polonia și statele baltice percep semnalele mixte ale Pentagonului ca potențiale semne de avertizare ale retragerii americane. „SUA pot numi în continuare Rusia o amenințare”, a adăugat un alt oficial european, „dar o amenințare nu înseamnă mare lucru dacă Washingtonul nu își poate clarifica propria poziție”.
Oficialii europeni subliniază că planul va fi elaborat în strânsă cooperare cu NATO pentru a evita duplicarea eforturilor. Polonia, în special, a insistat ca eforturile UE să rămână în concordanță cu planificarea logistică și de apărare a NATO.
