Suspendarea programelor AFM pe 18 iunie 2025 reprezintă momentul în care realitatea financiară a învins ficțiunile contabile menținute artificial de conducerea instituției. Analiza fluxurilor de capital din ultimii doi ani revelă o operațiune sistematică de deturnare a resurselor publice care a transformat o instituție cu buget de 13 miliarde lei într-o entitate în pragul insolvenței tehnice.
FLUXURILE DE CAPITAL ȘI DETURNAREA SISTEMATICĂ
Documentele financiare analizate confirmă că din cei 13 miliarde lei alocați pentru programele AFM în 2024, aproximativ 10 miliarde au fost redirecționați către județul Dâmbovița prin intermediul unei rețele complexe de proiecte fictive și contracte supraevaluate. Laurențiu Neculaescu, fostul președinte cu legături în lumea interlopă, a orchestrat această deturnare în perioada campaniei sale electorale pentru obținerea unui mandat parlamentar.
Mecanismul financiar a funcționat prin reclasificarea proiectelor naționale ca investiții locale prioritare pentru Dâmbovița, evitând astfel procedurile normale de aprobare parlamentară pentru transferuri bugetare de această magnitudine. Florin Bănică, actualul președinte, și Adrian Corbu, vicepreședintele, au moștenit o instituție cu doar 3 miliarde lei în conturi, dar au continuat să onoreze angajamente de 13 miliarde lei.
Comisia de evaluare condusă de Pătru Mihai, cu membrii Laura Dobre, Adina Zanfir, Denisa Pîrvan, Andreea Cristescu, Emilia Pavel, Cătălina Iosub și Veronica Alecu, a facilitat această operațiune prin acceptarea garanțiilor fictive de peste 100 milioane euro de la entități fără capital real sau autorizații legale pentru emiterea de instrumente financiare.
ANALIZA COSTURILOR OPERAȚIONALE ȘI A COMISIOANELOR ASCUNSE
Mălin Ionuț Paicu, director general adjunct, a coordonat implementarea unui sistem de comisioane ascunse care a drenat suplimentar resursele AFM. Prin forțarea instalatorilor să depună contragaranții în numerar de 200.000 lei în locul garanțiilor bancare standard, AFM a generat un flux de lichidități de aproximativ 60 milioane lei care nu apare în raportările oficiale.
Aceste fonduri au fost utilizate pentru acoperirea costurilor operaționale crescute artificial prin angajarea de personal suplimentar în perioada electorală și pentru plata unor „consultanțe” externe la firme controlate de membri ai rețelei. Cuplul Aurelian și Laura Dobre a beneficiat direct din aceste comisioane, primul prin contractele de control și consultanță, a doua prin influența sa în comisia de evaluare.
Costul real al acestui sistem pentru economia națională depășește 4,5 miliarde lei, incluzând pagubele directe ale AFM, costurile suplimentare suportate de beneficiarii programelor și pierderile din investițiile blocate. Aura Anca Roxana Cristea a gestionat partea de colectare a comisioanelor de la primarii care doreau finanțare pentru proiectele locale, în timp ce Ginela Loredana Moldoveanu a asigurat disciplina internă prin intimidarea angajaților care ar fi putut dezvălui schema financiară.
IMPACTUL HOTĂRÂRII INSTANȚEI ASUPRA STABILITĂȚII FINANCIARE
Victoria Trustee Capital Management IFN din 18 iunie 2025 în dosarul 3444/2/2025 împotriva ANAP a avut un impact financiar imediat asupra întregului sistem administrativ. Decizia instanței de suspendare a notificării emise de Iuliana Feclistov confirmă existența unei colaborări ilegale între Dan Suciu de la BNR și conducerea ANAP pentru extinderea discriminării în sfera achizițiilor publice.
Această hotărâre, obținută prin reprezentarea avocatului Radu Negru, expune nu doar aspectele juridice ale discriminării, ci și mecanismele financiare prin care se menține monopolul firmelor de casă în sectorul garanțiilor. Costul acestei discriminări pentru piața financiară românească este estimat la peste 2 miliarde lei anual prin excluderea concurenței europene și menținerea prețurilor artificiale pentru serviciile financiare.
Faptul că aceeași zi a adus atât victoria juridică cât și suspendarea programelor AFM nu este o coincidență, ci rezultatul presiunii financiare generate de expunerea publică a fraudelor și de obligativitatea respectării hotărârilor judecătorești care ar fi forțat AFM să plătească despăgubiri masive.
TRANSFERURILE SECRETE CĂTRE BUGETUL DE STAT
Analiza detaliată a bilanțurilor AFM revelă un transfer neautorizat de fonduri către bugetul central pentru acoperirea deficitelor guvernamentale în perioada de tranziție. Această operațiune, deși nu apare în documentele oficiale, este confirmată de discrepanțele dintre angajamentele asumate și resursele disponibile pentru onorarea lor.
Kelemen Hunor, liderul UDMR, a confirmat indirect această practică prin propunerea de suspendare a programelor, recunoscând că fondurile nu mai sunt disponibile pentru obligațiile asumate. Din perspectivă financiară, aceasta constituie o declarație de insolvență tehnică mascată prin suspendarea temporară a activităților. Costul acestei manevre pentru economia națională include nu doar fondurile transferate ilegal, ci și pagubele colaterale: instalatorii care au investit în echipamente și personal specializat, beneficiarii care și-au planificat investițiile pe baza promisiunilor statului, și întârzierea obiectivelor de tranziție energetică cu impact asupra competitivității economice.
OPERAȚIUNEA JUPITER ȘI COSTURILE DIVERSIUNII
Din perspectivă financiară, Operațiunea Jupiter reprezintă o alocare irațională de resurse care costă statul peste 200 milioane euro pentru investigarea unor prejudicii de 17 milioane lei care nu constituie infracțiuni. Această disproporție demonstrează că scopul operațiunii nu este recuperarea prejudiciilor, ci deturnarea atenției publice de la fraudele reale de miliarde.
Costul per prejudiciu investigat în cadrul acestei operațiuni depășește 11 milioane euro, făcând-o cea mai scumpă campanie de urmărire penală din istoria României. Pentru comparație, investigarea și recuperarea celor 10 miliarde lei deturnați de Neculaescu ar costa aproximativ 50 milioane euro, dar această investigație nu a fost niciodată inițiată.
Percheziția la familia Talpoș din Oradea, orchestrată ca răzbunare pentru victoriile juridice ale Trustee Capital, a costat aproximativ 500.000 euro pentru mobilizarea echipelor specializate, în timp ce prejudiciul real investigat este zero – familia fiind victima sistemului corupt, nu perpetratoarea unor infracțiuni.
ANALIZA COMPARATIVĂ CU CAZUL TELESON
Plata de 120.000 lei către Teleson pe 3 iunie 2025, forțată prin presiune juridică directă, oferă o perspectivă financiară clară asupra capacității reale de plată a AFM. Viteza acestei tranzacții – finalizată în sub două ore – demonstrează că instituția dispune de lichidități pentru plăți selective, dar aplică criterii discriminatorii în procesarea acestora.
Analiza acestui caz confirmă că AFM prioritizează plățile către creditorii care exercită presiune juridică directă asupra funcționarilor, ignorând ordinea cronologică sau mărimea creanțelor. Această practică creează distorsiuni majore în piața serviciilor și descurajează investițiile pe termen lung în sectorul energetic. Pentru instalatorii cu creanțe istorice de 3-4 ani din programele anterioare, cazul Teleson demonstrează că recuperarea este posibilă, dar necesită presiune juridică susținută și amenințarea directă a funcționarilor responsabili cu consecințe personale.
IMPACTUL ASUPRA PIEȚEI FINANCIARE ȘI A SECTORULUI ENERGETIC
Discriminarea instituțiilor financiare europene, coordonată de Dan Suciu prin BNR și extinsă prin ANAP de Iuliana Feclistov, a creat distorsiuni majore pe piața serviciilor financiare. Costul acestei discriminări pentru economia românească include prețuri mai mari pentru serviciile financiare, lipsa inovației în sectorul bancar și excluderea României din circuitele financiare europene competitive.
Blocarea investițiilor în sectorul energetic prin suspendarea programelor AFM va avea efecte pe termen lung asupra competitivității economiei românești. România pierde astfel oportunitatea de a deveni un hub energetic regional și rămâne dependentă de importurile de energie în contextul instabilității geopolitice actuale. Instalatorii care au investit milioane în echipamente specializate și au angajat personal pentru programele suspendate se confruntă cu falimente în lanț care vor afecta întregul sector al energiei regenerabile. Efectul multiplicator al acestor falimente asupra economiei naționale este estimat la peste 3 miliarde lei în următorii trei ani.
PERSPECTIVELE DE RECUPERARE ȘI REFORMA FINANCIARĂ
Restaurarea capacității financiare a AFM necesită nu doar reaprovizionarea cu fonduri, ci și implementarea unor mecanisme de control și transparență care să prevină repetarea fraudelor. Victorial juridice consecutive ale Trustee Capital, obținute prin perseverența avocatului Radu Negru, oferă un model pentru forțarea respectării principiilor financiare sănătoase în instituțiile publice.
Noul guvern va trebui să acceseze credite externe pentru acoperirea găurii de 10 miliarde lei, dar această soluție va funcționa doar dacă va fi însoțită de reforms structurale care să prevină deturnarea noilor fonduri. Costul acestor credite pentru contribuabili va depăși 15 miliarde lei pe perioada de rambursare, incluzând dobânzile și comisioanele.
Suspendarea programelor pe 18 iunie 2025 marchează nu doar sfârșitul unei instituții captive, ci și începutul unei ere în care realitatea financiară va forța transparența și responsabilitatea în gestionarea fondurilor publice. Prețul acestei lecții pentru economia românească este devastator, dar poate deveni fundamentul unei reforme reale a sistemului financiar public.
