Austeritatea bugetară: o iluzie pe hârtie?
Într-o perioadă în care austeritatea este promovată ca soluție salvatoare pentru echilibrul bugetar, realitatea din România pare să contrazică această retorică. Numărul angajaților din instituțiile publice continuă să crească, în ciuda promisiunilor de reducere a cheltuielilor. În noiembrie 2024, numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice a ajuns la 1.306.197, cu 5.900 mai multe față de luna precedentă. Această creștere ridică întrebări serioase despre angajamentele guvernanților față de măsurile de austeritate.
Administrația centrală: epicentrul expansiunii
Administrația publică centrală concentrează peste 64% din totalul posturilor ocupate, adică 838.316 angajați, cu o creștere de 4.862 față de octombrie 2024. Dintre aceștia, 618.052 lucrează în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, marcând o creștere de 1.928 de angajați. Ministerul Educației conduce detașat cu 306.924 de posturi ocupate, urmat de Ministerul Afacerilor Interne cu 123.893 și Ministerul Apărării Naționale cu 79.097. În timp ce unele ministere înregistrează reduceri modeste, altele continuă să adauge personal, alimentând percepția că austeritatea este doar un slogan.
Administrația locală: o creștere constantă
Administrația publică locală nu face excepție de la această tendință. În noiembrie 2024, numărul angajaților din acest sector a crescut la 467.881, cu 1.038 mai mulți față de luna anterioară. Dintre aceștia, 286.715 sunt angajați în instituții finanțate integral din bugetele locale, iar 181.166 lucrează în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii. Această expansiune ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea financiară a administrației locale.
Instituțiile finanțate din venituri proprii: o anomalie în creștere
Un alt aspect notabil este creșterea semnificativă a posturilor ocupate în instituțiile finanțate integral din venituri proprii. În noiembrie 2024, aceste instituții au înregistrat o creștere de 2.907 posturi, ajungând la un total de 166.474. Această tendință contrastează cu scăderile înregistrate în alte categorii, cum ar fi instituțiile finanțate din bugetul asigurărilor sociale sau cele subvenționate din bugetul de stat și bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Promisiuni vs. realitate
În timp ce guvernanții continuă să promoveze austeritatea ca pe o necesitate economică, cifrele arată o realitate diferită. Creșterea constantă a numărului de angajați în sectorul public sugerează o lipsă de coerență între discursul oficial și acțiunile concrete. Această discrepanță nu doar că subminează încrederea publicului, dar ridică și întrebări serioase despre prioritățile reale ale administrației.
Consecințele pe termen lung
Expansiunea continuă a aparatului public are implicații profunde pentru economia României. Creșterea cheltuielilor cu salariile bugetarilor pune presiune pe bugetul de stat, reducând resursele disponibile pentru investiții în infrastructură, sănătate sau educație. În plus, această tendință poate descuraja inițiativele de eficientizare a administrației publice, perpetuând un sistem birocratic greoi și ineficient.
O întrebare deschisă
În fața acestor realități, rămâne întrebarea: este austeritatea doar o iluzie menită să mascheze o expansiune necontrolată a aparatului public? Sau există o strategie mai amplă care scapă înțelegerii publicului? Cert este că, fără o schimbare de direcție, povara financiară asupra contribuabililor va continua să crească, iar promisiunile de reformă vor rămâne doar vorbe goale.
