Execuții record în Iran: un semnal de alarmă pentru drepturile omului
Iranul a stabilit un trist record în 2024, executând cel mai mare număr de femei într-un singur an. Potrivit datelor furnizate de ONU, 31 de femei au fost spânzurate în închisori, marcând un vârf al cruzimii și al inegalității de gen. Acest număr, cel mai mare înregistrat de la începutul statisticilor, ridică întrebări grave despre natura sistemului judiciar iranian și despre respectarea drepturilor fundamentale ale omului.
Activiștii iranieni din exil avertizează că numărul real al execuțiilor este probabil mult mai mare, având în vedere execuțiile secrete care nu sunt raportate oficial. În spatele acestor cifre se ascund povești tragice: multe dintre femeile condamnate au fost victime ale abuzurilor domestice sau ale căsătoriilor forțate în copilărie. În loc să primească protecție, ele au fost pedepsite cu moartea, o măsură care reflectă discriminarea profundă și inumanitatea sistemului.
Execuțiile ca instrument de opresiune politică
De la instaurarea Republicii Islamice în 1979, execuțiile au fost folosite ca un mijloc de intimidare și control politic. Mii de femei și bărbați au fost condamnați la moarte în urma unor procese fictive, menite să reducă la tăcere vocile critice și să mențină regimul la putere. În 2024, 901 prizonieri au fost executați, dintre care 31 au fost femei, un număr care subliniază brutalitatea regimului.
Raportul organizației Iran Human Rights dezvăluie că, între 2010 și 2024, cel puțin 241 de femei au fost executate. Dintre acestea, multe au rămas anonime sau au fost identificate doar prin inițiale, ceea ce reflectă lipsa de transparență și respect pentru demnitatea umană. În mod șocant, nouă dintre femeile executate erau mirese minore, iar trei dintre ele aveau sub 18 ani la momentul presupuselor infracțiuni.
Discriminarea de gen și pedeapsa capitală
Execuțiile femeilor în Iran nu sunt doar o manifestare a cruzimii, ci și o dovadă a inegalității de gen adânc înrădăcinate în societatea iraniană. Mahmood Amiry-Moghaddam, director al Iran Human Rights, a subliniat că aceste execuții dezvăluie natura discriminatorie a sistemului judiciar. Femeile sunt adesea victime ale unui dublu standard, fiind pedepsite mai aspru decât bărbații pentru infracțiuni similare.
În plus, multe dintre femeile condamnate la moarte au fost acuzate de crime comise în contextul unor abuzuri severe. În loc să fie protejate și sprijinite, ele au fost tratate ca infractoare, iar viețile lor au fost curmate fără milă. Această situație evidențiază lipsa de empatie și de justiție din partea autorităților iraniene.
Un apel la conștientizare globală
Comunitatea internațională nu poate rămâne indiferentă în fața acestor atrocități. Execuțiile din Iran nu sunt doar o problemă internă, ci o încălcare flagrantă a drepturilor omului care necesită o reacție fermă. Viețile femeilor condamnate la moarte, inclusiv ale activiștilor kurzi precum Varisheh Moradi și Pakhshan Azizi, sunt în pericol iminent. Este esențial ca lumea să ia atitudine și să condamne aceste practici inumane.
În timp ce regimul iranian continuă să folosească execuțiile ca un instrument de opresiune, vocile celor care luptă pentru dreptate și egalitate trebuie să fie auzite. Fiecare viață pierdută este o tragedie care subliniază urgența de a acționa împotriva acestui sistem represiv.
