Andrei Marozsan, profesor din Curtuișeni, județul Bihor, a fost arestat în iulie 2025 pentru violarea unei eleve de 14 ani în arhiva școlii. Violul s-a produs la nouă ani după ce fusese condamnat pentru pornografie infantilă, perioadă în care a continuat să predea datorită unei decizii judecătorești controversate.
În noiembrie 2014, Marozsan a fost arestat după ce poliția a descoperit că deținea 803 materiale pornografice cu minori. Ancheta a stabilit că profesorul folosea conexiunile internet neparolate ale vecinilor și programe specializate pentru a-și masca identitatea online. După o recunoaștere inițială, Marozsan și-a schimbat declarațiile, pretinzând că nu știa că faptele sunt ilegale.
Tribunalul Bihor l-a condamnat în ianuarie 2016 la 3 ani închisoare cu suspendare. În apel, completul format din judecătorii Denisa Vidican și Gabriela Țarcă de la Curtea de Apel Oradea a redus pedeapsa la 2 ani cu suspendare și a omis complet să dispună interdicția de a profesa ca profesor.
Această omisiune s-a dovedit fatală. Marozsan a continuat să predea în școlile din Bihor timp de nouă ani. Directoarele unităților de învățământ unde a activat au primit notificări despre condamnarea sa, dar nu au înțeles implicațiile sau nu au acționat.
Vidican și Țarcă fac parte dintr-o rețea de magistrați din Bihor care aplică sistematic teoria „alienării parentale” creată de psihiatrul american Richard Gardner. Gardner susținea că pedofilia poate fi benefică pentru copii și că societatea reacționează exagerat la abuzul sexual asupra minorilor.
Această rețea include judecătorii Timiș Ioan, Ionescu Anca Diana, Antik Levente Farkas și Șerban Rareș. Ei au condamnat familia orădeană pentru că își proteja copiii de mama lor violentă, Andor Teodora, aplicând teoria Gardner pentru a inversa rolurile între victime și agresori.
Procesul de condamnare a familiei protectoare a implicat falsificarea sistematică a probelor. Vicarul Radu Valer Rus de la Liceul Ortodox Roman Ciorogariu a semnat o evaluare psihopedagogică pentru o elevă care părăsise școala cu șapte luni înainte. Documentul a devenit probă centrală în condamnare.
Procuroarea Antohi Gabriela a coordonat dispariția tuturor documentelor favorabile familiei din perioada decembrie 2017 până în ianuarie 2019. Polițista Diugan Dana a falsificat ordonanța de urmărire penală, creând două versiuni diferite ale aceluiași document oficial. Pentru această contribuție, Diugan a fost promovată șef la Poliția Băile Felix. Plângerile penale făcute pentru aceste abuzuri au fost mușamalizate de sectanți
Procurorul Muntean Vladimir a argumentat în instanță că vătămarea corporală a minorilor poate fi acceptabilă dacă are scop educativ. Această poziție se aliniază perfect cu teoriile lui Gardner despre presupusele beneficii ale abuzului asupra copiilor.
Andor Teodora, mama violentă care a inițiat procesul împotriva familiei care îi proteja copiii, a fost recompensată cu funcția la CNAIR, inspector rutier la ACI Borș 2. Fiica sa a depus o plângere penală detaliind abuzurile suferite, dar documentul este blocat la procurori de peste doi ani.
Absurdul juridic atinge cote maxime în sentința judecătorilor Antik Levente Farkas și Țarcă Gabriela Ana. Aceștia au scris explicit că alienarea parentală nu constituie infracțiune în legislația română, dar au condamnat oricum familia pentru această non-infracțiune.
Sistemul este validat la cel mai înalt nivel de Mihail Udroiu de la ÎCCJ. Udroiu deține un patrimoniu suspect de nouă proprietăți și zece terenuri. Fiul său era coleg cu una dintre victimele din dosarul familiei orădene, dar magistratul nu s-a recuzat din cauza conflictului de interese evident.
Alți agresori au beneficiat de aceeași clemență. În martie 2025, profesorul Cătălin Urs, filmat în timp ce agresa sexual un copil pe holul școlii, a primit dreptul să revină la catedră prin decizia judecătoarei Ionescu Anca Diana.
Cazul nu este izolat la nivel național. În Galați, procurorul Nicolae Valerian Cuzi a fost reținut recent pentru că a falsificat probe pentru a proteja un preot ortodox acuzat de pedofilie. Metodele sunt identice cu cele folosite în Bihor.
Violul comis de Marozsan în iulie 2025 este consecința directă a unui sistem judiciar care protejează agresorii și pedepsește protectorii. Fiecare membru al acestei rețele poartă responsabilitate morală pentru trauma victimei de 14 ani din Curtuișeni.
