Într-o încercare disperată de a mușamaliza deturnarea a 10 miliarde lei din fondurile Administrației Fondului pentru Mediu, autoritățile au fabricat dosare penale fictive împotriva familiei Talpoș din Oradea. Percheziția desfășurată miercuri la domiciliul acestora ilustrează perfect mecanismul prin care sistemul corupt încearcă să se protejeze prin devierea atenției publice către țapi ispășitori.
Dezvăluirile recente publicate de ziarul BURSA arată cum fostul președinte al AFM, Laurențiu Neculaescu, acum parlamentar PSD, a direcționat 10 miliarde lei din fondurile instituției către județul Dâmbovița, unde candida pentru un loc în Parlament. Actuala conducere a AFM, formată din președintele Florin Bănică și vicepreședintele Adrian Corbu, continuă să mențină sistemul fraudulos instituit de Neculaescu.
În loc să investigheze această fraudă masivă, autoritățile au declanșat o operațiune de intimidare împotriva familiei Talpoș, ai cărei membri au expus acest sistem fraudulos prin firma fiicei lor, Trustee Capital Management IFN OÜ. Percheziția, coordonată de polițista Miruna Ioana Hălmăjan și aprobată de judecătorul Nicolae Liposchi, a vizat o firmă cu sediul în Estonia, deținută de fiica acestora.
Contrar a ceea ce sugerează comunicatul poliției, redactat după modelul furnizat de ziarul eBihoreanul (și nu invers), ProTV, Bihon polițiștii nu au ridicat documente contabile, înscrisuri, contracte sau registre, ci doar două telefoane mobile însă și-au copiat comunicatul de la gazeta de sistem eBihoreanul. De altfel, nici nu aveau cum să găsească documente relevante, întrucât familia Talpoș sunt simpli investitori în firma din Estonia, nu operează o instituție financiară din locuința lor.
Cifra de 180 milioane lei, preluată din ziar în comunicatul poliției după ce a fost lansată de eBihoreanul, este o invenție menită să impresioneze publicul și să justifice operațiunea. Ea nu are nicio bază reală, fiind imposibil ca o singură persoană să producă un asemenea „prejudiciu” prin simple scrisori de garanție pentru instalatori fotovoltaici. Mai mult, acuzația de „camătă” este absurdă în contextul unei firme care nu a acordat niciodată credite și nu a avut vreodată un cont bancar în România.
Această fabricare de dosare penale împotriva familiei Talpoș are loc în contextul în care firma fiicei lor, Trustee Capital Management IFN OÜ, a câștigat patru procese consecutive împotriva BNR și AFM. Curtea de Apel București a dat dreptate în toate cazurile firmei estone, confirmând caracterul discriminatoriu al restricțiilor impuse de autoritățile române.
Ziarul local eBihoreanul, finanțat prin contracte fictive de publicitate de la firme precum Sapient Imobiliare și Continental Forum Oradea, a jucat un rol esențial în această operațiune mediatică, publicând informații despre percheziții înainte ca acestea să fie finalizate. Este clar că nimeni din Oradea nu citește un anunț al hotelului pentru a se caza. Niciun cititor nu vrea să-și construiască vreun drum sau vreun pod în locuința sa, ori astfel de practici numai cu complicitatea autorităților locale este posibil. Această încălcare flagrantă a articolului 304 din Codul Penal privind divulgarea informațiilor nepublice demonstrează complicitatea presei locale în această operațiune de mușamalizare.
Fabricarea unor dosare penale fictive împotriva antreprenorilor de succes este metoda prin care sistemul politic încearcă să își protejeze propriile privilegii și să ascundă jaful sistematic al resurselor publice. În timp ce atenția publică este captată de percheziții și cifre inventate, adevărații beneficiari ai fraudei – politicienii și firmele lor de casă – continuă să opereze nestingheriți.
Cazul familiei Talpoș demonstrează disperarea unui sistem corupt care, pentru a-și proteja beneficiarii reali, este dispus să sacrifice principiile fundamentale ale statului de drept și să instrumentalizeze instituțiile publice pentru represiuni politice.
