Scandalul care zguduie Republica Moldova: Demisia Veronicăi Dragalin
Republica Moldova se confruntă cu un nou episod tensionat în lupta sa împotriva corupției. Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, a anunțat demisia sa într-un mesaj video publicat pe rețelele sociale. Această decizie vine pe fondul unui conflict deschis cu autoritățile și al unei propuneri legislative controversate care vizează desființarea instituției pe care o conduce.
Dragalin, educată și formată profesional în Statele Unite, a fost adusă în 2022 pentru a conduce lupta împotriva corupției la nivel înalt. Cu toate acestea, ea a declarat că proiectul de lege propus de 29 de deputați reprezintă un atac direct asupra justiției și subminează progresul realizat până acum. „Această lege compromite independența justiției și face imposibilă investigarea corupției la cele mai înalte niveluri”, a afirmat Dragalin.
Un sistem de justiție sub asediu
Proiectul de lege propus prevede lichidarea Procuraturii Anticorupție și a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate, urmând să fie înlocuite de o nouă instituție. Această inițiativă a stârnit controverse majore, fiind criticată atât de Procuratura Generală, cât și de unii membri ai partidului de guvernământ. Procuratura Generală a avertizat asupra riscurilor pe termen lung și a solicitat consultări publice ample, precum și implicarea instituțiilor europene competente.
Într-un interviu recent, Dragalin a sugerat că această reformă ar putea avea ca scop înlăturarea sa din funcție. Ea a subliniat că nu poate continua să conducă o instituție a cărei existență este amenințată de o lege care ar putea anula toate eforturile depuse până acum.
Un atac asupra valorilor fundamentale
Veronica Dragalin a descris situația actuală ca fiind „o amenințare gravă” la adresa valorilor fundamentale ale societății moldovenești. Ea a subliniat că această inițiativă legislativă nu este doar un atac asupra unei instituții, ci asupra întregului sistem de justiție. „Această lege subminează capacitatea țării noastre de a-i trage la răspundere penală pe cei aflați la putere care încalcă legea”, a declarat ea.
Demisia sa a fost însoțită de un apel către moldovenii din diasporă, cărora le-a transmis un mesaj dureros: „Nu merită să te întorci acasă.” Această declarație reflectă dezamăgirea profundă față de direcția în care se îndreaptă sistemul de justiție din Republica Moldova.
Reacții și implicații politice
Președinta Maia Sandu și partidul de guvernământ PAS au fost criticate pentru gestionarea situației. După alegerile prezidențiale din 2024, marcate de acuzații de corupție electorală, Sandu a recunoscut că reformele din Procuratura Anticorupție nu au dat rezultatele așteptate. Consiliul Suprem de Securitate a recomandat consolidarea instituțiilor anticorupție, dar măsurile propuse au generat mai multe controverse decât soluții.
În același timp, Dragalin a devenit o figură polarizantă. Deși a fost inițial salutată ca o speranță pentru reformarea justiției, relațiile sale cu autoritățile s-au deteriorat rapid. Criticii săi îi reproșează lipsa unor rezultate concrete în combaterea corupției, în timp ce susținătorii săi o văd ca pe o victimă a unui sistem care refuză schimbarea.
Un viitor incert pentru justiția moldovenească
Demisia Veronicăi Dragalin ridică semne de întrebare serioase cu privire la viitorul luptei anticorupție în Republica Moldova. În timp ce autoritățile susțin că reformele propuse vor îmbunătăți eficiența sistemului, criticii avertizează că acestea ar putea submina independența justiției și ar putea favoriza corupția la nivel înalt.
Rămâne de văzut dacă această criză va duce la o schimbare reală sau dacă va marca un regres în eforturile de combatere a corupției. Cert este că situația actuală evidențiază fragilitatea unui sistem de justiție aflat sub presiuni politice și sociale intense.