Moscova cere NATO să renunțe la promisiunile din 2008: o provocare pentru securitatea europeană
Rusia își intensifică presiunile asupra NATO, solicitând renunțarea la promisiunea făcută în 2008 la summitul de la București, conform căreia Ucraina și Georgia ar putea deveni membre ale alianței. Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse a subliniat că această măsură ar reprezenta „cea mai bună garanție” pentru securitatea europeană.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului, a declarat că simpla excludere a Ucrainei din NATO nu este suficientă. Ea a insistat că Alianța trebuie să dezavueze oficial promisiunile făcute la București, avertizând că altfel „această problemă va continua să otrăvească atmosfera pe continentul european”.
Neutralitatea Ucrainei: cheia cerută de Rusia
Rusia cere Ucrainei să revină la statutul de neutralitate declarat în 1990, când Kievul a afirmat că nu va participa la blocuri militare și nu va deține arme nucleare. Zaharova a subliniat că Ucraina ar trebui să respecte „litera și spiritul documentelor” care au stat la baza statalității sale.
În viziunea Moscovei, apartenența Ucrainei la NATO sau intervențiile occidentale sub pretextul menținerii păcii nu pot oferi securitatea dorită. Rusia consideră că doar neutralitatea poate garanta stabilitatea în regiune.
Summitul NATO din 2008: un compromis controversat
La summitul de la București, NATO a declarat că Ucraina și Georgia vor deveni membre ale alianței, fără a stabili un calendar concret. Această declarație a fost rezultatul unui compromis între Statele Unite, care susțineau aderarea celor două țări, și Franța și Germania, care se temeau de o reacție negativă din partea Rusiei.
De atunci, extinderea NATO a fost un subiect sensibil pentru Moscova, care o consideră o amenințare directă la adresa securității sale. Președintele Vladimir Putin a acuzat Statele Unite că ignoră preocupările legitime ale Rusiei, tratând extinderea NATO cu aroganță.
Războiul din Ucraina: un conflict alimentat de ambițiile NATO?
Rusia a invocat în repetate rânduri extinderea NATO ca justificare pentru războiul din Ucraina. În schimb, NATO respinge aceste acuzații, afirmând că este o alianță defensivă care sprijină Ucraina în lupta împotriva invaziei rusești.
În noiembrie 2024, Vladimir Putin s-a arătat dispus să discute un acord de pace cu președintele american Donald Trump, dar a exclus orice concesii teritoriale majore. Moscova insistă ca Ucraina să renunțe la ambițiile de aderare la NATO, considerând acest pas esențial pentru stabilirea păcii.
Europa, prinsă între ambiții și realități geopolitice
Declarațiile recente ale premierului francez François Bayrou subliniază riscul unei extinderi a războiului din Ucraina în Europa. El avertizează că alianțele neobișnuite, precum cea dintre Putin și Trump, marginalizează Europa și complică eforturile de menținere a păcii.
În acest context, Franța și alte state europene ezită să ia măsuri decisive, cum ar fi trimiterea de trupe în Ucraina, fără un acord de pace clar. Situația rămâne tensionată, iar viitorul securității europene este mai incert ca niciodată.
