România și cărbunele: o luptă pentru securitatea energetică
Într-un context european tot mai orientat spre tranziția verde, România își reafirmă poziția strategică în sectorul energetic. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat recent că a negociat cu oficialii Comisiei Europene prelungirea termenelor de închidere a centralelor termice pe cărbune. Această decizie vine ca o măsură crucială pentru a proteja securitatea energetică a țării și stabilitatea economică.
Burduja a subliniat că România nu poate renunța brusc la cărbune fără a avea alternative viabile. Închiderea acestor centrale ar putea genera o criză energetică majoră, forțând țara să importe energie din state vecine, precum Serbia sau Bulgaria, unde producția este, de asemenea, bazată pe cărbune. Această situație ar fi contraproductivă și ar pune în pericol stabilitatea economică și socială.
Tranziția energetică: între ambiții și realități
România se angajează să adopte energia curată, dar într-un mod care să nu distrugă industria locală și să nu afecteze zeci de mii de locuri de muncă. Burduja a evidențiat că țara a atras miliarde de euro din fonduri europene pentru proiecte de energie verde, inclusiv parcuri solare, eoliene și modernizarea rețelelor. Totuși, tranziția trebuie să fie una echilibrată, care să protejeze atât economia, cât și cetățenii.
Ministrul a pledat pentru o tranziție inteligentă, care să includă investiții rapide în noi capacități energetice. Obiectivul este ca România să devină independentă energetic, dublându-și capacitatea de producție de energie electrică până în 2032 și producția de gaz până în 2027. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura securitatea energetică și pentru a sprijini Republica Moldova și Ucraina, în contextul geopolitic actual.
România, un exemplu de succes în reducerea emisiilor
Un alt aspect important subliniat de Burduja este performanța României în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu o reducere de peste 77% față de nivelul din 1990, România depășește cu mult media Uniunii Europene, care este de doar 31%. Acest rezultat demonstrează angajamentul țării față de obiectivele climatice europene, fără a compromite interesele naționale.
Ministrul a cerut sprijin și flexibilitate din partea Comisiei Europene pentru a implementa o tranziție energetică corectă. El a subliniat necesitatea dezvoltării interconexiunilor transfrontaliere, care să permită o piață energetică europeană integrată și funcțională. Acest lucru ar aduce beneficii tuturor statelor membre, asigurând o energie mai sigură și mai accesibilă.
Un mesaj clar pentru Europa
Burduja a transmis un mesaj ferm: România nu este doar o cifră într-un raport european. Țara are un rol strategic în regiune și contribuie semnificativ la securitatea energetică a Uniunii Europene. În acest context, ministrul a subliniat că România cere respect și sprijin din partea partenerilor europeni, pentru a-și valorifica resursele și a-și consolida poziția economică și geostrategică.
Prin aceste demersuri, România își reafirmă angajamentul față de tranziția verde, dar într-un mod care să protejeze interesele naționale. Deciziile luate acum vor avea un impact major asupra viitorului energetic al țării și asupra poziției sale în cadrul Uniunii Europene.
