Creșterea taxelor în 2025: o realitate inevitabilă?
România se află sub presiunea Comisiei Europene și a Băncii Mondiale pentru a implementa măsuri fiscale dure, menite să reducă deficitul bugetar. Recenta „ordonanță trenuleț” a reușit să acopere doar o mică parte din necesarul financiar, ceea ce obligă autoritățile să ia în considerare soluții suplimentare. În acest context, anul 2025 se anunță a fi unul marcat de schimbări fiscale semnificative, cu impact direct asupra economiei și populației.
Ce aduce „ordonanța trenuleț”?
Printre măsurile deja implementate se numără creșterea impozitului pe dividende, eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din sectoarele IT, construcții, agricultură și industria alimentară, precum și reducerea pragului pentru microîntreprinderi. Aceste modificări sunt estimate să aducă aproximativ 6,3 miliarde de lei la bugetul statului. Totuși, această sumă reprezintă doar o fracțiune din necesarul de ajustare bugetară, ceea ce lasă loc pentru măsuri suplimentare.
Propuneri drastice pentru 2025
Discuțiile dintre Ministerul Finanțelor, Banca Mondială și Comisia Europeană au inclus propuneri precum majorarea impozitului pe venit de la 10% la 12%, creșterea impozitului pe profit de la 16% la 19% și ridicarea TVA de la 19% la 21%. De asemenea, se discută despre impozitarea proprietăților pe baza valorii de piață, o obligație asumată prin PNRR. Aceste măsuri ar putea genera venituri suplimentare semnificative, dar ar avea și un impact considerabil asupra economiei și nivelului de trai al populației.
Guvernul, prins între ciocan și nicovală
Premierul Marcel Ciolacu s-a opus constant majorării cotei generale de TVA, ceea ce limitează opțiunile guvernului. Una dintre alternative ar fi renegocierea cu Comisia Europeană pentru relaxarea țintelor de deficit, însă această strategie vine cu riscuri majore. Reacția piețelor financiare și toleranța redusă a Comisiei Europene, după eșecurile repetate ale României în atingerea țintelor de deficit, complică și mai mult situația.
Reforma fiscală: o provocare uriașă
Implementarea reformelor fiscale este îngreunată de deteriorarea economiei globale și de relațiile comerciale tensionate cu parteneri importanți, precum Germania. În 2024, deficitul bugetar ESA a depășit 7,9%, iar pentru 2025 se prevede o ajustare semnificativă. Aceasta ar necesita măsuri mai dure și un control strict al cheltuielilor publice, ceea ce ar putea genera nemulțumiri sociale și politice.
Scenarii posibile pentru 2025
Guvernul are de ales între adoptarea unor măsuri fiscale mai agresive, reducerea cheltuielilor statului sau negocierea unor concesii suplimentare cu Comisia Europeană. Fiecare dintre aceste opțiuni vine cu propriile provocări și riscuri, iar anul 2025 se conturează ca o perioadă de reforme complexe și decizii dificile. În acest context, populația și mediul de afaceri vor resimți direct efectele acestor schimbări, iar capacitatea guvernului de a gestiona situația va fi pusă la încercare.
