Guvernul Se Afundă În Datorii: O Strategie Nesustenabilă?
Într-o mișcare care a stârnit deja valuri de îngrijorare printre experți și cetățeni deopotrivă, Ministerul Finanțelor a reușit să atragă nu mai puțin de 906,2 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni cu o maturitate reziduală de 16 luni, la un randament mediu alarmant de 6,02% pe an. Această sumă uriașă, care depășește cu mult valoarea nominală inițială de 700 de milioane de lei, ridică semne de întrebare serioase cu privire la sustenabilitatea financiară a guvernului.
Și parcă pentru a adăuga sare pe rană, băncile au arătat un apetit nesățios, subscrind peste 1,461 miliarde de lei. Această cifră, de două ori mai mare decât suma inițială vizată, reflectă o încredere în capacitatea statului de a-și onora datoriile, dar și o sete de profit care ar putea avea consecințe pe termen lung.
Într-un efort continuu de a-și acoperi deficitul bugetar, Ministerul Finanțelor nu se oprește aici. O nouă emisiune de obligațiuni, cu maturitatea la 89 luni și un randament mediu de 6,63% pe an, a adăugat alte 514 milioane de lei la datoria națională. Valoarea nominală a fost de 500 de milioane de lei, dar, într-un mod deja familiar, băncile au subscris cu mult peste această sumă, ajungând la 869 milioane de lei.
Și dacă aceste cifre nu erau suficient de îngrijorătoare, Ministerul Finanțelor are în plan să împrumute în octombrie 2024 o sumă colosală de 5,7 miliarde de lei de la băncile comerciale, la care se poate adăuga încă 705 milioane de lei prin sesiuni suplimentare. Aceasta aduce totalul la un amețitor 6,405 miliarde de lei, cu 730 milioane de lei mai mult decât era programat în septembrie.
Această strategie de împrumut, care pare să devină o normă mai degrabă decât o excepție, ridică semne de întrebare majore despre viitorul economic al țării. Cu fiecare lună care trece, suma necesară pentru acoperirea deficitului crește, iar guvernul pare să fie prins într-un ciclu vicios de îndatorare. Această abordare, departe de a fi o soluție viabilă pe termen lung, ar putea să ne coste mult mai mult decât cifrele arată la prima vedere.
Este timpul să ne întrebăm: cât de sustenabilă este această strategie? Și mai important, ce preț va trebui să plătim în final pentru această sete nesățioasă de împrumuturi?
Sursa: Realitatea.net