Un sfert din toți banii privați donați partidelor politice din UE sunt destinate mișcărilor de extremă dreaptă, de extremă stângă și populiste, sporindu-le finanțele cu milioane de euro înainte de alegerile cruciale pentru Parlamentul European.
În condițiile în care sondajele prevăd o creștere a sprijinului pentru partidele conservatoare, eurosceptice și pro-ruse, The Guardian și alți 26 de parteneri media, conduși de grupul de investigații Follow the Money, publică Transparency Gap, cea mai amplă analiză de până acum a finanțării politice în Uniunea Europeana. Datele au fost culese din rapoartele anuale ale a peste 200 de partide din 25 de țări. Se arată că 150 de milioane de euro, echivalentul a 1 euro din fiecare 4 euro din toate donațiile private făcute între 2019 și 2022, au fost destinate partidelor populiste și celor cu opinii politice cele mai extreme. Grupurile de extremă dreaptă au atras peste 97 de milioane de euro, echivalentul a 1 euro din fiecare 7 euro de bani private. Proiectul a folosit aceeași clasificare de partid ca și grupul de cercetare The PopuList, care îi definește pe cei de extremă dreaptă ca având o ideologie naționalistă și autoritara. În timp ce majoritatea țărilor obligă părțile să își declare veniturile totale din surse private și publice, regulile variază foarte mult, iar finanțarea în unele state membre este o „cutie neagră”.
Trei sferturi nu publică informații sau doar date parțiale despre cine se află în spatele donațiilor. Există un decalaj de transparență chiar și atunci când partidele respectă regulile țării lor. Cercetarea nu a găsit semne de abatere, dar un studiu major comandat de parlamentul european privind finanțarea partidelor politice a concluzionat că lipsa de transparență poate duce la riscuri de corupție. „În timp ce toate statele membre UE au adoptat reglementări privind raportarea și dezvăluirea publică a donațiilor, ceea ce trebuie raportat și ceea ce trebuie dezvăluit variază substanțial … există adesea o discrepanță izbitoare între pragurile scăzute de raportare și cele ridicate”, se arată în raport. „Nimic nu interzice partidelor să publice informații mai detaliate decât prevede legea”, a spus Fernando Casal Bértoa, expert în partidele și sistemele politice europene și profesor asociat în politică comparată la Universitatea Nottingham. „Dar aproape nimeni nu o face”. „Partidele nu sunt interesate de transparență. Ei cred că asta îi va limita”, a spus el. Atunci când sunt incluse și alte forme de finanțare – în special apartenența și donațiile făcute de proprii politicieni sau oficiali ai unui partid – partidele extreme și populiste au capturat o cincime din banii strânși între 2019 și 2022, în valoare de aproape 500 de milioane de euro, arată datele. Pentru partidele de extremă-dreapta, suma a fost aproape de 200 de milioane de euro – 1 euro la fiecare 11 euro.
